|
Abonare newsletter RRI
(adresă e-mail):
|
 |
Arhiva :
|
|
| Parcul Național Munții Rodnei |
| (2008-03-03) |
| Ultima actualizare: 2008-03-10 16:35 EET |
br>
In nordul României, în Carpații Orientali, se află Munții Rodnei, o zonă cu peisaje superbe și cu o remarcabilă biodiversitate. Avem aici – pe o suprafață relativ mică, de circa 50 de mii de hectare – cele mai înalte vârfuri din Carpații Orientali, alături de lacuri glaciare, cascade, peșteri, păduri de nepătruns și multe plante și animale rare, care, în restul Europei, sunt, astăzi, extrem de greu de întâlnit.
Unul dintre motivele care au permis păstrarea aproape intactă a acestui patrimoniu natural de invidiat este, poate, și relativa depărtare de marile centre urbane. De la București, de pildă, echipa RRI a parcurs, cu trenul, peste 12 ore de drum pentru a ajunge în zonă. Odată sosiți în Munții Rodnei, am constatat însă că efortul de a traversa întreaga țară a fost pe deplin justificat. Nu numai că am descoperit o regiune de o rară frumusețe, dar am făcut cunostință cu specialiștii din cadrul Parcul Național Munții Rodnei, un grup de profesioniști de înalt nivel, care administrează această arie protejată potrivit celor mai ridicate standarde. Ne-a intâmpinat Doina Jauca, directoarea Parcului, care ne-a vorbit, mai întâi de toate, despre istoricul protejării acestei zone:
“In anul 1932, oamenii de știință, oameni interesați de a scoate in evidența frumusețile și biodiversitatea deosebită din zonă, au hotărât înfiintarea rezervației Pietrosu Mare, care, inițial, a avut 182 de hectare, și apoi s-a extins la 3300 de hectare. Apoi, în 1979, comitetul Man And The Biosphere al UNESCO de la Paris a hotarât decernarea statutului de Rezervație a Biosferei, după care statutul acesta s-a extins la întreg Parcul Național.”
Actualul teritoriu al Parcului Național Munții Rodnei a fost delimitat, prin lege, în anul 2000, si măsoară, astăzi, mai bine de 46 de mii de hectare, fiind, astfel, cel mai mare Parc Național din România. În jur de 80 la sută din suprafața parcului se află în județul Bistrita – Năsăud, iar 20 la sută, pe raza județului Maramureș. Din 2004 funcționează Administrația Parcului, în subordinea Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA, mai exact a Direcției Silvice Bistrița, care gospodărește această arie protejată printr-un contract pe 10 ani încheiat cu Ministerul Mediului.
Cele mai importante zone de pe raza Parcului sunt rezervațiile științifice. Este vorba întâi de Rezervația Pietrosu Mare, apoi de Rezervația Piatra Rea, ambele situate în zona nordică a parcului. Urmează zonele de protecție strictă, respectiv Bila Lala și Corungiș, și zona – tampon a parcului. Cea din urmă face legătura cu așa-numita zonă de dezvoltare durabilă, unde activitățile de exploatare a lemnului sunt permise, însă în limitele date de normativele silvice.
Zona este extrem de atractivă din punct de vedere al formațiunilor geologice, ne-a spus Doina Jauca:
“Pe partea nordică sunt circuri glaciare, iar calcarele din jumătatea sudică a Munților Rodnei au permis instalarea unui relief carstic reprezentat de peșteri remarcabile. Izvorul Albastru al Izei, Schneider, Cobășel sunt cele mai reprezentative. In total sunt 72 de peșteri. Suntem în faza în care dorim să le cartăm, să le inventariem, să le clasificăm, pentru că, până la momentul actual, nu s-a reușit. Unele sunt pe trasee turistice și sunt semnalizate. Apoi, sub creasta principală sunt lacuri glaciare, dintre care cele mai cunoscute sunt cele patru lacuri Buhăiescu, apoi Iezerul, Lala și Știolu”.
Despre biodiversitatea din Parcul Național Munții Rodnei, am stat de vorbă cu biologul parcului, Claudiu Iușan:
“Parcul Național Munții Rodnei are o floră diversă. Până la acest moment au fost inventariate 1200 de specii de plante superioare, peste 300 de specii de licheni, peste 200 de specii de mușchi. Pentru speciile care au un statut protectiv la nivel regional, național sau internațional, am conceput o “listă roșie” a parcului, în planul de management, care cuprinde 270 de specii de floră și faună. Cea mai cunoscută specie, emblemă a Parcului Național Munții Rodnei, este Silene nivalis, sau opaițul Munților Rodnei.
Ne aflam acum în perioada de cartare a acestei specii pe raza Parcului. Mai există apoi o serie de endemite care sunt prezente și în alte masive muntoase din România. In ceea ce privește fauna, s-au inventariat, într-o perioadă de circa 30 de ani, peste 2000 de specii de nevertebrate și vertebrate. Ca specii endemice, avem doar câteva specii din grupele de nevertebrate.”
In ceea ce privește mamiferele mari, care reprezintă mândria Carpaților, în Parcul Național Munții Rodnei avem de toate. Avem lupi, urși, râși, cerbi, căpriori, vulpi… Din păcate, mijloacele nu au permis efectuarea unor estimări recente privind efectivele acestor animale, cu excepția caprei negre, pentru care se fac observații de câte două ori pe an: primăvara și toamna. Se estimează că în Munții Rodnei trăiesc peste o sută de exemplare de capră neagră.
Comunitățile din zonă și-au bazat existența, de-a lungul vremii, pe exploatarea lemnului. In comuna Rodna, de pildă, agricultura se practică doar pe circa 2% din suprafața aparținând localității. Pădurile și vegetația forestieră se întind însă pe mai bine de 50% din teritoriul comunei Rodna și constituie principala resursă naturală. Primăriile a 21 de localități dețin fond forestier în Parcul Național Munții Rodnei.
Acest fond forestier nu poate fi exploatat însă decât în conformitate cu regulile parcului, fapt care, adesea, naște dispute, mai ales în ceea ce privește zonele unde orice activități umane sunt interzise. In 2000, când s-au trasat limitele Parcului și zonarea internă a acestuia, comunitățile locale proprietare de teren n-au fost consultate în niciun fel. Vine la microfon primarul Rodnei, Alexandru Nășcan:
“Aceste terenuri ne sunt date prin titluri de proprietate. Or noi totdeauna spunem că proprietatea este sfântă… In același timp, vin cei de la Mediu și îți spun: “De aici încolo nu mai mergi pe aceste terenuri”. Și atunci stau și mă întreb: unde este proprietatea?”
Statul acordă compensații persoanelor fizice care au terenuri în zonele în care nu pot exploata resursele lemnoase, dar nu și persoanelor juridice. Iată de ce reprezentanții comunităților solicită rezolvarea cât mai grabnică a acestei probleme, pe cale legislativă.
Una dintre soluțiile privind dezvoltarea durabilă a zonei Munților Rodnei este turismul. Inginerul silvic Augustin Hădărău este, în cadrul Administrației Parcului Național Munții Rodnei, responsabilul cu relația cu comunitățile locale și cu turismul:
“Administrația parcului a pregătit programe turistice pentru a promova zona si a face sa crească numărul de turiști, în special al celor ce practică ecoturismul. Anul trecut am propus un număr de 10 programe. Cele mai bine vândute, ca să spun așa, au fost programele de turism ecvestru. Cele mai frecventate trasee, din punct de vedere turistic, sunt pe partea de nord a parcului. Noi am făcut o monitorizare, începând cu anul 2005, a fluxului turistic în parc. Dintre punctele monitorizate, cei mai mulți turiști vizitează Cascada Cailor și lacul Știol, pe partea nordică a parcului, iar o altă mare parte dintre turiști vizitează creasta principală a masivului.”
Drumețul care se încumetă să viziteze Muntii Rodnei trebuie să mai știe și faptul că intră într-o zonă plină de istorie și tradiții milenare. In Rodna, de pildă, pot fi văzute ruinele unei cetăți datând din secolul X. In secolul XII, zona a intrat sub stăpânirea Coroanei ungare. A devenit astfel, încă din zorii mileniului trecut, unul dintre cele mai estice avanposturi ale Europei Centrale. (Text: Florin Orban; fotografii: Doina Gabriela Jauca, Emil Bureacă, Augustin Ioan Hădărău, Claudiu Iușan, Mariya Orban)
|
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
| Ascultați programele în limba română pe canalul 2, în WMA, MP3 sau AAC+ |
 Mascota istorica a
RRI |
2010-09-03
Print
