Guvernul di București aleapsi Expoziția Mondială di Shangai tra s-dishcljida năulu brand turistic a văsiliilei. Gioi, aleaptă ca Dzuua Națională a Româniilei la EXPO 2010, miniștrili di Externi, Teodor Baconschi, și, atel a Turismului, Elena Udrea, avândalui ning` eli sportivli cu anami Nadia Comăneci, Ilie Năstase și Gheorghe Hagi, cândâsirâ tu premieră, "Exploraț România, gârdina a Carpațlor". Aestu easti sloganlu a năului brand, cari lâ pripuni a vizitatorlor xeni ună Românie cu părțâ dit fise ți easti nica viryirâ, unâ Românie iu poati sâ s-facâ turismul activ, turismul balnear, turismul istoric, cultural și relighios, turismul di bitisitâ di stâmânâ.
Un subiectu vechilu di ma multu di 20 di ani yiasi diznău tu migdani multu vârtos. Ași cum s-feați aua și dauâ dețenii, s-tindi dit România câtrâ Europa și tu tutâ lumea. Ari și unâ numi. Cu tuț âli dzâțem Ceaușescu și easti dictatorlu di ma ninti ali Românie, ațel ți fu surpat, unâ oarâ cu reghimlu, tu meslu andreu 1989, și fu vâtâmat tu Crâciunlu dit idyiul an. Activistu comunistu di nic ficior, dinintea a defturlui polim mondial anda aestâ opțiune eara dip tu chindin, Nicolae Ceaușescu lo cumândusearea a vâsililei și a partidlui unic comunistu tu 1965, hiindalui unlu dit nai ma tinirli performeri a aliștei probâ. Tu 1968 feați prosup di dizidentu, anda nu vru s-da aschirladz ti anâchisârea ali Cehoslovacie di câtrâ aschirladzli sovietiț, andrupâț di vâsiliili comunisti ași-dzâsi soați, dit data a Europâlei.
Vruț oaspiț, Radio România Internațional vâ gri la 31 di marțu s-participaț la un concursu di culturâ gheneralâ cu numa Leghendile a Buzăului, consacrata a unei zonâ dit giumitatea sudicâ ali Românie, a cure localnițli, oaminli ți bâneadzâ tru ațeale locuri îli dzâc cu hiperifănile (cu perifane), unâ nicâ Românie, di furnia a diversitatilei a formilor di relief di aoațe. Unâ zonâ pitoreascâ, mușatâ, ama și unâ mplinâ di leghende, ți aduc aminte chirolu di zâmane.
Nâ vinirâ la redacție 388 di răspunsuri (di apandise, apândâsirr) corecte. Vâ mulțumim, vâ haristusim trâ sinfer și vâ invităm s-participaț și la alte concursuri marca Radio România Internațional! Dupu cum știț, deja s-deruleadzâ (s-dizvârteaște) un conscursu consacrat (ahârzit, faptu hare) a zonâlei Brașov.
22.apr.2010
În patrimoniul cultural mondial UNESCO s-aflâ 7 tipuri di monumente ºi obiective culturale din România, tute hiindalui considerate mãri atracþiimuºuteþ turistiþe ale Românie. Pi lista UNESCO are 8 bâseriþ ºi mãnãstiri din Bucovina, 8 bâseriþ di lemnu din Maramureº, 5 þitãþ dachiþe din zona a Munþâlor Orãºtie, mânâstirlu Hurezi din Oltenia, þitatea medievalã a Sighiºoarâlei, Rezervaþia ali Biosferâ Delta Dunãrii, satile ºi bâseriþle fortificate sãseºþâ din Transilvania. Di aþeale cama di unâ sutâ di aºezãri sãseºþâ din Transilvania, pi lista UNESCO aflãm 7: Biertan, Câlnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor ºi Viscri, tute grupate în partea sudicã ali Transilvanie. În aestâ ediþie a rubricâlei a noastrâ turisticâ vâ prezentãm îndauâ di bâseriþle fortificate sãseºte, avândalui arada di noi un ghid di excepþie, pi Marian Constantinescu, jurnalistu di turismu ºi editor a revistâlei Traveller Magazin.
Horile sãseºte din Transilvania suntu specifiþe a primilor secole a doilui mileniu, aºezãrlehorle hiindalui adrate în aestâ zonâ di graniþâ, di cãtrã coloniºþâ viniþ cama multu din
08.iul.2010
V'inghits (20) di alonar, dzua di naștire ali Matilda Caragiu Marioțeanu, ți ma-sa bâna, anlu aestu tru dzua di AgiLeauâ, sârbâtoarea a Sâmtului Ilie, va sâ nclidea 83 di ani. Unâ pareie di tiniri, s-minduirâ s-facâ unâ evocarea a distinsâlei profesoarâ și academician, singura pânâ tora mulare academician di farâ armâneascâ, și s-duse la murmintul a lei di la chimitirlu Belu, di București. Ca un Enea ți dipunea tru lumea alantâ tra sâ-și veadâ tatăl, pi Anchise, și Alexandru Gica, profesor di matematicâ, ți ama țane cursul di limba armâneascâ, cu unâ mânâ di armani inimoși, la Suțata cultural armaneascâ, di București, mindui că evocarea lipseaște s-hibâ fapta la groapa ale Matildâ. Alexandru Gica, aoa și optu ani, tru 2002 cându Matilda, împlini varsta (u feate cu an'i mplin'i ilichia) di 75 di ani, feațe pidimo tra-s hibâ scoasâ unâ carte colectivâ trâ timiseare ale Matildâ, cu numa Carte di vreare trâ Matilda. Dupu ți, tru 2005 Matilda scoase unâ carte în colaborare cu profesorlu doctor Nicolae Sarmandu, Carte trâ nvițare armâneaște, Alexandru Gica s-mindui sâ si ndrupascâ pi aestâ carte la țânearea a cercului di limbâ armâneascâ, dișclis tru 2006, la Suțata culturalâ armâneascâ, la inițiativa al Mihai Sima. Di ațea aformie, a aliștei inițiativâ di-tru 2006, di ațea aformie, și sora al Mihai Sima, colegâ a noastrâ la secția armâneascâ, în calitate di colaboratoare, fu și ea prezentâ la evocarea di la chimitirlu Bellu, organizatâ di Alexandu Gica. Deadun cu Mirela Sima eara dusâ și colega a noastrâ Aurica Piha, earâ și poetlu, multu vrut poet di Matilda, avocatlu autor a cartilei di poezii Aviglitorlu di zboarâ, George Vrană. Tru pareia di șase inși eara și un tinir armân di Constanța, studentu în București, eara și un român, hillu a unei colegâ, ți tora bâneadzâ în Franța, colegâ ale Matildâ. Hillu a lei dus la aestâ evocare, bâneadzâ în România. La cruțea di marmurâ albâ di la murmintu, aeșțâ dischipoli, tra-s dzâțim ași, ale
27.iul.2010
Ploili și nicărli di apâ s-feațirâ și stâmâna aesta tu România, iu, tu chirolu dit soni, 23 di oamini murirâ, ma multu di itia a yiniturâlei di api umflati, fapti ma maxus tu data a vâsililei. Aestâ zonâ avu nai ma marea znie, și ti arâulu Prut hidrologhili fac tâmbihi că și stâmâna aesta ari cod aroș. Ma multu di dzați nilii di oamini ș-alâsarâ casili, nii di casi furâ surpati, și multi suprafeți di culturi avurâ znie. Luyursiti nai ma mărli znii dit aestâ giumitati di etâ dit soni, nicărli di apâ dit protlu mes di vearâ dit România adusirâ diznău tu moabeti problemili ligati di anâlțari a mealurilor cu stizmi, problemi ți nu suntu nica ândreapti di autorităț. Și, ca di cathi oarâ cându apili fac znie, autoritățli di București dzâsirâ diznău că lucrărli hidrotehniți lipseaști s-hibâ di prota tesi, nintea a căiurlor, a geadeilor și a autostrăzilor.
Acțeslu parțial la arhivili ali poliție politicã dit regimlu comunistu deadi cali , tu anili dit soni la multi ãncãceri tu societatea românească. Scutearea tu padi mutrinda colaborarea cu Securitatea a nãscãntor importanțã oamini di cultură cățe, ca unã ciudie, nai ma multili scuteri tu padi suntu dit mediul cultural au mãryitã imaghinea a multor personalităț. Unã di eali easti Adrian Marino, ãnvițat cu unã operã multu mari, figură non-conformistă și, maxus, critic sertu a nãscãntor valori oficiali dit Românie. Faptu tu 1921 tu cãsãbãlu Iași și mortu tu 2005 tu cãsãbãlu Cluj, Marino bănã ti și anamisa di cărțã, și scoasi ãnbuveti proiecti lãryurii cum Dicționarlu di idei literari, Critica ideilor literari și marea lucrari Biografia ali ideie di literatură, tu 6 volumi. Fu ãnclis politic anamisa di 1949 și 1957, și dapoia fu deportat tu Bărăgan, ti alțã șasi ani.
Armãnamea s-adunã cu multã vreari cu multu sinfer, cu multã sivdaie, Dumidzã n-agiutã dzuua multu mușeatã, multã cãldurã, multã lumi, lumea andreaptã, uidisitã, cu mãcãri, cu beri, cu cãntiți, cu giocuri, cu tuti mușutețli ș-tora minduescu cã s-nã andridzem ti Calea Ambar...
Calea Ambar ti Stã Mãrie, Moscopolea s-mi ved nica nã oarã ningã preftul Samara ș-tu Catedrala di Moscopolea și s-agiungu Sipiska nica nã oarã aclo iu vidzum casi di 2000 di ani ș-cama, cãndu Hristolu vini armãnili eara pi muntili Sipska, cu casili di ploaci, ca s-lã spunã a tutãlor cã armãnli suntu ma vecli !
Apetitlu a europenilor ti urdinarea pi dauă aroati easti ahorghea di la ună vsălie la altă. Macă văsăliili est-europene nu s-alavdă cu un numir mari di biciclete, ama niți di aftuchini, francezlii, olandezlii și scandinavlii feațiră dit ciclism ună dealithea turlie di bană. Nai ma multi di vasălii ama suntu iuva tu mesi . Văsăliili dit ațel di ma ninti bloc comunistu armasiră nai ma puțăn dotate cu mijloaci di transport, em la nivel di autoturismi em la atel di biciclete.
Istoria postbelicã (di dupu polim) a Europâlei Chentralâ și di Estu ocupatâ (acâțatâ) di sovietiț fu apofăsitâ la Moscova. Trâ ndoauâ dechenii (dzăț di anI), aclo s-loarâ deciziile economițe avândalui scupolu s-traseadzâ cursul a dezvoltarilei a statilor europeane câdzute sum șenilile (di arâhoate) a tancurilor sovietițe. Tra sâ-și mențânâ influența politicâ amintatâ prin fraude (furlâchi) electorale și strateggii di reprimare (apetruseare) a forților democratițe locale, sovietițli înhiințarâ organisme ți s-lâ impunâ politiț commune a statilor-satelit din zonâ. Unlu di aeste organisme fu Consiliul di Agiutor Economic Reciproc (CAER).
Creat în 1949 la Moscova, la inițiativa URSS (Uniunea a Republițlor Sovietițe Suțialiste), CAER fu minduit ca organizație ți-s concureadzâ Comunitatea Economicã Europeanã, creație a planului Marshall di redresare (bâgare pi cicioare) economicâ di dupu polim. Ama CAER nu fu nițe pi diparte un concurentu serios trâ Piața Comunâ din cauza a deficienților di sistem a economiilei planificatâ. În practicã, ți cara că membrilI a lor câftarâ cu tutâ utearea a lor s-conceapâ unâ comunitate viabilã (cu banâ) di interese, CAER fu unâ înclisoare (hâpsane) trâ Polonia, RDG, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, România, Bulgaria
26 iul 2010