|
|
 |
ACTUALITATI |
 |
| RRI și social media |
Vruț sots, Radio România Internațional ari di pțânu kiro profil și pi Pinterest, site-ul di partajare di caduri, la http:/pinterest.comrrinternational .
Vă aduțimu aminti că RRI ari profiluri pi Flickr (http:/www.flickr.comphotosradioromaniainternational/), iu puteț s-aflaț, tutunâoarâ, galerii di caduri, pi Facebook...
Aștiptăm comentariili a dumnililor a voasti și feed-back la postărli RRI di texti și caduri. |
 |
AGENDA ARMÂNEASCÂ |
 |
| Agenda aromana - 2013.05.21 |
Siptâmâna tricutâ, viniri, 17 mai, fu ghiurtusitâ Dzua Internaționalâ a Telecomunicațiilor.
ANCOM are lansatâ un muzeu virtual a echipamentilor (mehaniilor) di telecomunicații
Autoritatea Națională trâ Administrare și Reglementare în Comunicații din România (ANCOM) diclise pi pagina lei di Internet un muzeu virtual a echipamentilor di comunicații electronițe. Muzeulu virtual poate sibâ aflat la aestă adresă.
Muzeulu conțâne (are) imaghini a unor echipamente di comunicații scoase din uz, bâgate la dispoziție di cătră angajațilI a Autoritatilei, și prezintâ a publicului unâ ilustrare a tutrliilei cum evoluarâ comunicațiile de-a lungul a chirolui. |
 |
CONCURS |
 |
| concursu Radio România 85 |
Vruț oaspiț și priiatini, vă grim tra să participaț la un nou concursu cu premii, cu numa Radio România 85. Concursul easte dedicat ale împlinire, la 1 noiembriu 2013, a 85 di ani di radiofonie românească. Societatea Română di Radiodifuziune (SRR/Radio România), serviciul public, easte lider pi pâzarea radio din România, cu cama di 4,7 milioane di ascultători n-dzuâ (daily reach la nivel național) și cu unâ cotă di pâzare cumulată (market share posturi naționale și reghionale) di 30%.
Amuși 85 di ani, la 1 noiembriu 1928, oarile 17.00, avea loc prima transmisie radiofonică ofițială din România. Acâța marea aventură a radiofoniilei româneascâ. Iara noi, ațeli di-tru pareia Radio România Internațional |
 |
PRO MEMORIA |
 |
| (concursu Radio România 85): Radiodifuziunea Română și faschismul |
Ca instituție di presă și ca progres a tehonologhiilei, radioulu eara unâ noutate absolută tru domeniul mass-media în perioada interbelică. Radioulu fu în chentrul a evenimentilor ațeale mai importantile arhiusinda cu anli 1930 și are unâ istorie care îl califică dreptu sursă multu importantă tru studiarea a istorilei contemporanâ.
La bitisita anilor 1930, reghimurile faschiste și ațeale autoritare di dreapta eara curdisite tru în întreaga Europă. Eale folosea radioulu ca mehanie di propagandă, di leghitimare și di consolidare a lor. Tut ațel lucru si feațe și în România |
 |
RADIO-PRIIMNARE |
 |
| (concursu Radio România 85): Atracții turistițe în Gorju |
Situat în partea di sud-vestu a Româniilei, județlu Gorju are unâ superbă zonă montană, cu multe atracții și mușuteț turistițe. Aleapsim aestă destinație turistică di aformia că aoa va sâ agiungâ amintâtorilI a marilui premiu a concursului Radio România 85, vârsta ți radioulu public din România va u împliniascâ anlu aestu, la 1 noiembriu.
Munțâli Parâng, cu lacuri glaciare, cu clei și aripidine abrupte, reprezintă atracții trâ turiștili ți au dor să-și treacă chirolu tru mesea di fise. Ghidul a nostru în Gorj easte jurnalista Andrada Cojocaru care, timpu di ma mulțâ ani, realiză și prezentă rubriț turistițe la Radio România Craiova, postul ți pri-tru emisia |
 |
CARNET CULTURAL |
 |
| (concursu saline): Evenimente culturale în saline |
Amenajată și dișclisă a publicului mizi tru agheazmăciune 2009, Salina Ocnele Mari agiumse chiola unâ di țeale ma importantile și vizitatile din România. Teasâ pi unâ suprafață di 25.000 di metri pătraț, salina are spații di gioacă trâ cilimeani, magazine di suveniruri, un chinematograf, un mini-teren di baschet, unâ pistă di cartingu. Și, țel ma importantul lucru, salina Ocnele Mari apânghiseaște ațea ma marea bâsearică subterană din Romania, pricum și un muzeu a sarile. Rodica Tănasie, șefa Biroului Turismu Salina Ocnele Mari, nâ prezintâ bâsearica di-tru interiorul a salinâlei, și dzâse:
Istoricul aliștei bâsearicâ |
 |
GRAI |
 |
| Grai poetic tra namuzea ale Stamarie |
Ma că si meardzim - ași cum dzâțe și cum fațe poetlu George Vrană - la cartea a unui altu Ghiorghi, di-tru Gârție, Ghiorghi Platari-Tzâmă, cartea Icoane, cruțe și croniț făcute di mână, putem s-aleadzim ațeale ma aleaptile epitete și spuniri mpline di timie cătră Sâmtă și Panaghia Mamâ a Hristolui. Tru ațea carte a iconior, - dupu zboarâle al Ghiorghi Vrana ți va li lom și noi - scriitorlu și eruditlu Ghiorghi Platari al Tzâmă dzâțe: |
 |
DIT BANA SOCIALA |
 |
| Protlu festival ndreptu ti voluntari |
Tru 2011, cu furnia-a Anlui European a Voluntariatlui, eara popularizati niscânti statistiț nu tamam mplini di nâdii. Unâ cercetare sociologică dit 2007 spunea că 14,4% dit populația ali Românie declara că dizvârti activităț di voluntariat tru tu ateli doisprâdzat dit soni meși. Tru idyiul kiro, media di la nivelu ali UE eara anamisa di 23%-25%. A deapoa tru 2008, simfun cu un barometru di opinie publică ți avea tru amroptusa tinirli, loa parti la activităț di voluntariat și apartenența la organizații niguvernamentali avea coti nicșurati. Cama di giumitati di tiniri nu eara hâzâri s-lia parti ti voluntari tru organizații niguvernamentali. Ma multu di un cirec și spunea vrearea di prințipiu ti activităț di voluntariat, kiro tru cari maș unâ nicâ parti di aeștâ loa parti efectiv. Cu tuti aesti, di ațeli cari suntu cu lucurlu ti voluntariat nai ma mulțâ suntu tiniri... |
 |
OASPIȚ LA MICROFONLU RRI |
 |
| Corneliu Zeanã - Alternanțe lansari la Biblioteca Naționalâ ali Românie |
REPORTER Bunâ seara duruț armâni, mutritori a Canalui Tv Radiomakedonia ncap cu Yioryi Sutaru și nu dip tu soni duruț ascultâtori a Emisiuniliei pi armâneasti di la RRI di Bucuresti..
Vâ câlism tu emisia di toraseara tra s-avdzâț ndauâ mindueri a prof.dr. Corneliu Zeanâ ți azâ scoasi tu videalâ cartea Alternanțe lansatâ tu arada proiectului ndreptu di SCA di Bucurști la Biblioteca Naționalâ ali Românie.
Ma prota ș prota sâ-li spunem a dârutlui a nostu oaspi, ghini viniși tinisite doamni yeatru Corneliu Zeanâ !
CORNELIU ZEANA Ghini v-aflaiu, haristo multu. Pâlâcârsescu sâ zburãscu mucâneaști, nu stãpãnesc bine, înțeleg, adukescu ghini armânește dar zburãscu cu dificultate. Da, sunt pirifan câ hiu armân... |
 |
FOCUS |
 |
| Caz inedit la Vatican |
Papa Benedict XVl va-s părăseascâ Vaticanul. Asună ca avdzâtlu anunțu di bitisitâ a concertilor al Michael Jackson ama spune mași sintetic finala a pidimolui a fostului cardinal Ratzinger tru frâmtea a Bâsearicâlei Catolicâ. Di-tru oara ale anunțare a irevocabilâlei decizie a țilui ți ninca eara papa Benedict XVl sâ zburâ și si feațe dezbatire enormu pi mardzina ațistei evoluție la cipitlu a milenarâlei instituție ama nițeunom nu contestă ndreptul a țilui care îndeplineaște analta funcție di câftare să si retragă. Ași, trâ prota oarâ după secole întredz, finalul a lucurlui a unui papă nu easte grevat di doliu, nu easter lâit di jale. Ișirea di-tru schenă a unui papă si feațe, dzâlile aeste, trâ prota oarâ tru istoria a Vaticanului, tru strigăte di S-bâneadzâ papa!, |
|
| |
WMA |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
MP3 |
|
64kbps : |
1
2
3
|
|
128kbps : |
1
2
3
|
| |
AAC+ |
|
48kbps : |
1
2
3
|
|
64kbps : |
1
2
3
|
 Mascota istorica a
RRI
|