Radio Romania International

	ACTUALITATI
RRI şi social media
Vruţ sots, Radio România Internaţional ari di pţânu kiro profil şi pi Pinterest, site-ul di partajare di caduri, la http:/pinterest.comrrinternational . Vă aduţimu aminti că RRI ari profiluri pi Flickr (http:/www.flickr.comphotosradioromaniainternational/), iu puteţ s-aflaţ, tutunâoarâ, galerii di caduri, pi Facebook... Aştiptăm comentariili a dumnil’ilor a voasti şi feed-back la postărli RRI di texti şi caduri.

	AGENDA ARMÂNEASCÂ
Agenda aromana - 2013.05.21
Siptâmâna tricutâ, viniri, 17 mai, fu gh’iurtusitâ Dzua Internaţionalâ a Telecomunicaţiilor. ANCOM are lansatâ un muzeu virtual a echipamentilor (mehaniilor) di telecomunicaţii Autoritatea Naţională trâ Administrare şi Reglementare în Comunicaţii din România (ANCOM) dicl’ise pi pagina l’ei di Internet un muzeu virtual a echipamentilor di comunicaţii electroniţe. Muzeulu virtual poate sibâ aflat la aestă adresă. Muzeulu conţâne (are) imaghini a unor echipamente di comunicaţii scoase din uz, bâgate la dispoziţie di cătră angajaţil’I a Autoritatil’ei, şi prezintâ a publicului unâ ilustrare a tutrliil’ei cum evoluarâ comunicaţiile de-a lungul a chirolui.

	FRECVENŢE
Frecvenţe 2013

	CONCURS
concursu “Radio România 85”
Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă grim tra să participaţ la un nou concursu cu premii, cu numa “Radio România 85”. Concursul easte dedicat ale împlinire, la 1 noiembriu 2013, a 85 di an’i di radiofonie românească. Societatea Română di Radiodifuziune (SRR/Radio România), serviciul public, easte lider pi pâzarea radio din România, cu cama di 4,7 milioane di ascultători n-dzuâ (daily reach la nivel naţional) şi cu unâ cotă di pâzare cumulată (market share posturi naţionale şi reghionale) di 30%. Amuşi 85 di an’i, la 1 noiembriu 1928, oarile 17.00, avea loc prima transmisie radiofonică ofiţială din România. Acâţa marea aventură a radiofoniil’ei româneascâ. Iara noi, aţel’i di-tru pareia Radio România Internaţional

	PRO MEMORIA
(concursu Radio România 85): Radiodifuziunea Română şi faschismul
Ca instituţie di presă şi ca progres a tehonologhiil’ei, radioulu eara unâ noutate absolută tru domeniul mass-media în perioada interbelică. Radioulu fu în chentrul a evenimentilor aţeale mai importantile arhiusinda cu an’l’i 1930 şi are unâ istorie care îl califică dreptu sursă multu importantă tru studiarea a istoril’ei contemporanâ. La bitisita an’ilor 1930, reghimurile faschiste şi aţeale autoritare di dreapta eara curdisite tru în întreaga Europă. Eale folosea radioulu ca mehanie di propagandă, di leghitimare şi di consolidare a lor. Tut aţel lucru si feaţe şi în România

	RADIO-PRIIMNARE
(concursu Radio România 85): Atracţii turistiţe în Gorju
Situat în partea di sud-vestu a Româniil’ei, judeţlu Gorju are unâ superbă zonă montană, cu multe atracţii şi muşuteţ turistiţe. Aleapsim aestă destinaţie turistică di aform’ia că aoa va sâ agiungâ amintâtoril’I a marilui premiu a concursului “Radio România 85”, vârsta ţi radioulu public din România va u împliniascâ anlu aestu, la 1 noiembriu. Munţâl’i Parâng, cu lacuri glaciare, cu cl’ei şi aripidine abrupte, reprezintă atracţii trâ turiştil’i ţi au dor să-şi treacă chirolu tru mesea di fise. Ghidul a nostru în Gorj easte jurnalista Andrada Cojocaru care, timpu di ma mulţâ an’i, realiză şi prezentă rubriţ turistiţe la Radio România Craiova, postul ţi pri-tru emisia

	CARNET CULTURAL
(concursu saline): Evenimente culturale în saline
Amenajată şi dişcl’isă a publicului mizi tru agheazmăciune 2009, Salina Ocnele Mari agiumse chiola unâ di ţeale ma importantile şi vizitatile din România. Teasâ pi unâ suprafaţă di 25.000 di metri pătraţ, salina are spaţii di gioacă trâ cilimean’i, magazine di suveniruri, un chinematograf, un mini-teren di baschet, unâ pistă di cartingu. Şi, ţel ma importantul lucru, salina Ocnele Mari apânghiseaşte aţea ma marea bâsearică subterană din Romania, pricum şi un muzeu a saril’e. Rodica Tănasie, şefa Biroului Turismu Salina Ocnele Mari, nâ prezintâ bâsearica di-tru interiorul a salinâl’ei, şi dzâse: ”Istoricul aliştei bâsearicâ

	GRAI
Grai poetic tra namuzea ale Stamarie
Ma că si m’eardzim - aşi cum dzâţe şi cum faţe poetlu George Vrană - la cartea a unui altu Gh’iorgh’i, di-tru Gârţie, Gh’iorgh’i Platari-Tzâmă, cartea “Icoane, cruţe şi croniţ făcute di mână”, putem s-aleadzim aţeale ma aleaptile epitete şi spuniri mpline di tim’ie cătră Sâmtă şi Panagh’ia Mamâ a Hristolui. Tru aţea carte a icon’ior, - dupu zboarâle al Gh’iorgh’i Vrana ţi va li lom şi noi - scriitorlu şi eruditlu Gh’iorgh’i Platari al Tzâmă dzâţe:

	DIT BANA SOCIALA
Protlu festival ndreptu ti voluntari
Tru 2011, cu furn’ia-a Anlui European a Voluntariatlui, eara popularizati niscânti statistiţ nu tamam mplini di nâdii. Unâ cercetare sociologică dit 2007 spunea că 14,4% dit populaţia ali Românie declara că dizvârti activităţ di voluntariat tru tu atel’i doisprâdzat dit soni meşi. Tru idyiul kiro, media di la nivelu ali UE eara anamisa di 23%-25%. A deapoa tru 2008, simfun cu un barometru di opinie publică ţi avea tru amroptusa tinirl’i, loa parti la activităţ di voluntariat şi apartenenţa la organizaţii niguvernamentali avea coti n’icşurati. Cama di giumitati di tiniri nu eara hâzâri s-l’ia parti ti voluntari tru organizaţii niguvernamentali. Ma multu di un cirec şi spunea vrearea di prinţipiu ti activităţ di voluntariat, kiro tru cari maş unâ n’icâ parti di aeştâ loa parti efectiv. Cu tuti aesti, di aţel’i cari suntu cu lucurlu ti voluntariat nai ma mulţâ suntu tiniri...

	OASPIŢ LA MICROFONLU RRI
Corneliu Zeanã - “Alternanţe” – lansari la Biblioteca Naţionalâ ali Românie
REPORTER – Bunâ seara duruţ armân’i, mutritori a Canalui Tv Radiomakedonia ncap cu Yioryi Sutaru şi nu dip tu soni duruţ ascultâtori a Emisiunil’iei pi armâneasti di la RRI di Bucuresti.. Vâ câlism tu emisia di toraseara tra s-avdzâţ ndauâ mindueri a prof.dr. Corneliu Zeanâ ţi azâ scoasi tu videalâ cartea “Alternanţe” lansatâ tu arada proiectului ndreptu di SCA di Bucurşti la Biblioteca Naţionalâ ali Românie. Ma prota ş prota sâ-l’i spunem a dârutlui a nostu oaspi, ghini vinişi tin’isite doamni yeatru Corneliu Zeanâ ! CORNELIU ZEANA – Ghini v-aflaiu, haristo multu. Pâlâcârsescu sâ zburãscu mucâneaşti, nu stãpãnesc bine, înţeleg, adukescu ghini armâneşte dar zburãscu cu dificultate. Da, sunt pirifan câ hiu armân...

	FOCUS
Caz inedit la Vatican
Papa Benedict XVl va-s părăseascâ Vaticanul. Asună ca avdzâtlu anunţu di bitisitâ a concertilor al Michael Jackson ama spune maşi sintetic finala a pidimolui a fostului cardinal Ratzinger tru frâmtea a Bâsearicâl’ei Catolicâ. Di-tru oara ale anunţare a irevocabilâl’ei decizie a ţilui ţi ninca eara papa Benedict XVl sâ zburâ şi si feaţe dezbatire enormu pi mardzina aţistei evoluţie la cipitlu a milenarâl’ei instituţie ama niţeunom nu contestă ndreptul a ţilui care îndeplineaşte analta funcţie di câftare să si retragă. Aşi, trâ prota oarâ după secole întredz, finalul a lucurlui a unui papă nu easte grevat di doliu, nu easter lâit di jale. Işirea di-tru schenă a unui papă si feaţe, dzâlile aeste, trâ prota oarâ tru istoria a Vaticanului, tru strigăte di „S-bâneadzâ papa!”,

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3

Puteţ s-avdzâţ căndţido
aoa emisiun’ili RRI


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2011 Copyright Radio Romania International