Radio Romania International

	ACTUALITATI
Un nău brandu turistic ti România (30.07.2010)
Guvernul di Bucureşti aleapsi Expoziţia Mondială di Shangai tra s-dishcljida năulu brand turistic a văsiliil’ei. Gioi, aleaptă ca Dzuua Naţională a Româniil’ei la EXPO 2010, miniştril’i di Externi, Teodor Baconschi, şi, atel a Turismului, Elena Udrea, avândalui ning` el’i sportivl’i cu anami Nadia Comăneci, Ilie Năstase şi Gheorghe Hagi, cândâsirâ tu premieră, "Exploraţ România, gârdina a Carpaţlor". Aestu easti sloganlu a năului brand, cari lâ pripuni a vizitatorlor xen’i ună Românie cu părţâ dit fise ţi easti nica viryirâ, unâ Românie iu poati sâ s-facâ turismul activ, turismul balnear, turismul istoric, cultural şi relighios, turismul di bitisitâ di stâmânâ.

	FOCUS
FOCUS: Un vracolac ţi canda li triirâ hâbări – 25.07.
Un subiectu vechil’u di ma multu di 20 di an’i yiasi diznău tu migdani multu vârtos. Aşi cum s-feaţi aua şi dauâ deţenii, s-tindi dit România câtrâ Europa şi tu tutâ lumea. Ari şi unâ numi. Cu tuţ âl’i dzâţem Ceauşescu şi easti dictatorlu di ma ninti ali Românie, aţel ţi fu surpat, unâ oarâ cu reghimlu, tu meslu andreu 1989, şi fu vâtâmat tu Crâciunlu dit idyiul an. Activistu comunistu di n’ic ficior, dinintea a defturlui polim mondial anda aestâ opţiune eara dip tu chindin, Nicolae Ceauşescu lo cumândusearea a vâsilil’ei şi a partidlui unic comunistu tu 1965, hiindalui unlu dit nai ma tin’irl’i performeri a aliştei probâ. Tu 1968 feaţi prosup di dizidentu, anda nu vru s-da aschirladz ti anâchisârea ali Cehoslovacie di câtrâ aschirladzl’i sovietiţ, andrupâţ di vâsiliili comunisti aşi-dzâsi soaţi, dit data a Europâl’ei.

Frecvenţe 2010

Zona de recepţie oara ali Românie TUC kHz

Balkans 17.30-18.00 14.30-15.00 7.320

19.30-20.00 16.30-17.00 5.980

21.30-22.00 18.30-19.00 5.955

	CONCURS
Amintâtorl’i a concursului “Leghendile a Buzăului 22.apr.2010
Vruţ oaspiţ, Radio România Internaţional vâ gri la 31 di marţu s-participaţ la un concursu di culturâ gheneralâ cu numa “Leghendile a Buzăului”, consacrata a unei zonâ dit giumitatea sudicâ ali Românie, a cure localniţl’i, oamin’l’i ţi bâneadzâ tru aţeale locuri îl’i dzâc cu hiperifănil’e (cu perifan’e), “unâ n’icâ Românie”, di furn’ia a diversitatil’ei a formilor di relief di aoaţe. Unâ zonâ pitoreascâ, muşatâ, ama şi unâ mplinâ di leghende, ţi aduc aminte chirolu di zâmane. Nâ vinirâ la redacţie 388 di răspunsuri (di apandise, apândâsirr) corecte. Vâ mulţumim, vâ haristusim trâ sinfer şi vâ invităm s-participaţ şi la alte concursuri marca Radio România Internaţional! Dupu cum ştiţ, deja s-deruleadzâ (s-dizvârteaşte) un conscursu consacrat (ahârzit, faptu hare) a zonâl’ei Braşov. 22.apr.2010

	RADIO-PRIIMNARE
Baseritci fortificate sãsesti 08.iul.2010
În patrimoniul cultural mondial UNESCO s-aflâ 7 tipuri di monumente ºi obiective culturale din România, tute hiindalui considerate mãri atracþiimuºuteþ turistiþe ale Românie. Pi lista UNESCO are 8 bâseriþ ºi mãnãstiri din Bucovina, 8 bâseriþ di lemnu din Maramureº, 5 þitãþ dachiþe din zona a Munþâlor Orãºtie, mânâstirlu Hurezi din Oltenia, þitatea medievalã a Sighiºoarâl’ei, Rezervaþia ali Biosferâ Delta Dunãrii, satile ºi bâseriþle fortificate sãseºþâ din Transilvania. Di aþeale cama di unâ sutâ di aºezãri sãseºþâ din Transilvania, pi lista UNESCO aflãm 7: Biertan, Câlnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor ºi Viscri, tute grupate în partea sudicã ali Transilvanie. În aestâ ediþie a rubricâl’ei a noastrâ turisticâ vâ prezentãm îndauâ di bâseriþle fortificate sãseºte, avândalui arada di noi un ghid di excepþie, pi Marian Constantinescu, jurnalistu di turismu ºi editor a revistâl’ei Traveller Magazin. Horile sãseºte din Transilvania suntu specifiþe a primilor secole a doilui mileniu, aºezãrlehorle hiindalui adrate în aestâ zonâ di graniþâ, di cãtrã coloniºþâ viniþ cama multu din 08.iul.2010

	AGENDA ARMÂNEASCÂ
Agenda aromana 27.iul.2010
V'inghits (20) di alonar, dzua di naştire ali Matilda Caragiu Marioţeanu, ţi ma-sa bâna, anlu aestu tru dzua di Ag’iL’eauâ, sârbâtoarea a Sâmtului Ilie, va sâ ncl’idea 83 di an’i. Unâ pareie di tiniri, s-minduirâ s-facâ unâ evocarea a distinsâl’ei profesoarâ şi academician, singura pânâ tora mul’are academician di farâ armâneascâ, şi s-duse la murmintul a l’ei di la chimitirlu Belu, di Bucureşti. Ca un Enea ţi dipunea tru lumea alantâ tra sâ-şi veadâ tatăl, pi Anchise, şi Alexandru Gica, profesor di matematicâ, ţi ama ţane cursul di limba armâneascâ, cu unâ mânâ di arman’i inimoşi, la Suţata cultural armaneascâ, di Bucureşti, mindui că evocarea lipseaşte s-hibâ fapta la groapa ale Matildâ. Alexandru Gica, aoa şi optu an’i, tru 2002 cându Matilda, împlini varsta (u feate cu an'i mplin'i ilichia) di 75 di an’i, feaţe pidimo tra-s hibâ scoasâ unâ carte colectivâ trâ tim’iseare ale Matildâ, cu numa “Carte di vreare trâ Matilda”. Dupu ţi, tru 2005 Matilda scoase unâ carte în colaborare cu profesorlu doctor Nicolae Sarmandu, “Carte trâ nviţare armâneaşte”, Alexandru Gica s-mindui sâ si ndrupascâ pi aestâ carte la ţânearea a cercului di limbâ armâneascâ, dişcl’is tru 2006, la Suţata culturalâ armâneascâ, la iniţiativa al Mihai Sima. Di aţea aform’ie, a aliştei iniţiativâ di-tru 2006, di aţea aform’ie, şi sora al Mihai Sima, colegâ a noastrâ la secţia armâneascâ, în calitate di colaboratoare, fu şi ea prezentâ la evocarea di la chimitirlu Bellu, organizatâ di Alexandu Gica. Deadun cu Mirela Sima eara dusâ şi colega a noastrâ Aurica Piha, earâ şi poetlu, multu vrut poet di Matilda, avocatlu autor a cartil’ei di poezii “Avigl’itorlu di zboarâ”, George Vrană. Tru pareia di şase inşi eara şi un tinir armân di Constanţa, studentu în Bucureşti, eara şi un român, hil’lu a unei colegâ, ţi tora bâneadzâ în Franţa, colegâ ale Matildâ. Hil’lu a l’ei dus la aestâ evocare, bâneadzâ în România. La cruţea di marmurâ albâ di la murmintu, aeşţâ “dischipol’i”, tra-s dzâţim aşi, ale 27.iul.2010

	EVENIMENT TOP
EVENIMENT TOP - 17.07.
Ploili şi nicărli di apâ s-feaţirâ şi stâmâna aesta tu România, iu, tu chirolu dit soni, 23 di oamin’i murirâ, ma multu di itia a yiniturâl’ei di api umflati, fapti ma maxus tu data a vâsilil’ei. Aestâ zonâ avu nai ma marea zn’ie, şi ti arâulu Prut hidrologhil’i fac tâmbihi că şi stâmâna aesta ari cod aroş. Ma multu di dzaţi nil’ii di oamin’i ş-alâsarâ casili, n’ii di casi furâ surpati, şi multi suprafeţi di culturi avurâ zn’ie. Luyursiti nai ma mărli zn’ii dit aestâ giumitati di etâ dit soni, nicărli di apâ dit protlu mes di vearâ dit România adusirâ diznău tu moabeti problemili ligati di anâlţari a mealurilor cu stizmi, problemi ţi nu suntu nica ândreapti di autorităţ. Şi, ca di cathi oarâ cându apili fac zn’ie, autorităţli di Bucureşti dzâsirâ diznău că “lucrărli hidrotehniţi lipseaşti s-hibâ di prota tesi, nintea a căiurlor, a geadeilor şi a autostrăzilor”.

	TEATRU ARMÂNESCU
SECTA MULJERILORU (cu regie alu Toma Enache)
Secta Muljeriloru cu regie alu Toma Enache, andrupatu pri cumudia alu Aristofani NEFELES/NIORLII. Βέροια 14/12/2009 στο Θέατρο Χώρος Τεχνών:

	CARNET CULTURAL
Adrian Marino
Acţeslu parţial la arhivili ali poliţie politicã dit regimlu comunistu deadi cali , tu an’il’i dit soni la multi ãncãceri tu societatea românească. Scutearea tu padi mutrinda colaborarea cu Securitatea a nãscãntor importanţã oamin’i di cultură – căţe, ca unã ciudie, nai ma multili scuteri tu padi suntu dit mediul cultural – au mãryitã imaghinea a multor personalităţ. Unã di eali easti Adrian Marino, ãnviţat cu unã operã multu mari, figură non-conformistă şi, maxus, critic sertu a nãscãntor valori oficiali dit Românie. Faptu tu 1921 tu cãsãbãlu Iaşi şi mortu tu 2005 tu cãsãbãlu Cluj, Marino bănã ti şi anamisa di cărţã, şi scoasi ãnbuveti proiecti lãryurii cum “Dicţionarlu di idei literari”, “Critica ideilor literari” şi marea lucrari “Biografia ali ideie di literatură”, tu 6 volumi. Fu ãncl’is politic anamisa di 1949 şi 1957, şi dapoia fu deportat tu Bărăgan, ti alţã şasi an’i.

	OASPIŢ LA MICROFONLU RRI
Dzuua Arman'ilor 23 di Maiu 2010
SANTA A TODAN’ILOR – BUCURESTI, ROMANIE “Armãnamea s-adunã cu multã vreari cu multu sinfer, cu multã sivdaie, Dumidzã n-agiutã dzuua multu muşeatã, multã cãldurã, multã lumi, lumea andreaptã, uidisitã, cu mãcãri, cu beri, cu cãntiţi, cu giocuri, cu tuti muşuteţli ş-tora minduescu cã s-nã andridzem ti Calea Ambar... Calea Ambar ti Stã Mãrie, Moscopolea s-mi ved nica nã oarã ningã preftul Samara ş-tu Catedrala di Moscopolea şi s-agiungu Sipiska nica nã oarã aclo iu vidzum casi di 2000 di an’i ş-cama, cãndu Hristolu vini armãn’il’i eara pi muntili Sipska, cu casili di ploaci, ca s-lã spunã a tutãlor cã armãn’l’i suntu ma vecl’i !

	TERRA XXI
Cu bicicleta prit câsâbă- 27.06.2010
Apetitlu a europen’ilor ti urdinarea pi dauă aroati easti ahorghea di la ună vsălie la altă. Macă văsăliili est-europene nu s-alavdă cu un numir mari di biciclete, ama niţi di aftuchini, francezl’ii, olandezl’ii şi scandinavl’ii feaţiră dit ciclism ună dealithea turlie di bană. Nai ma multi di vasălii ama suntu iuva tu mesi . Văsăliili dit aţel di ma ninti bloc comunistu armasiră nai ma puţăn dotate cu mijloaci di transport, em la nivel di autoturismi em la atel di biciclete.

	PRO MEMORIA
ROMÂNIA shI CAER 26 iul 2010
Istoria postbelicã (di dupu polim) a Europâl’ei Chentralâ şi di Estu ocupatâ (acâţatâ) di sovietiţ fu apofăsitâ la Moscova. Trâ ndoauâ dechenii (dzăţ di an’I), aclo s-loarâ deciziile economiţe avândalui scupolu s-traseadzâ cursul a dezvoltaril’ei a statilor europeane câdzute sum şenilile (di arâhoate) a tancurilor sovietiţe. Tra sâ-şi menţânâ influenţa politicâ amintatâ prin fraude (furlâchi) electorale şi strateggii di reprimare (apetruseare) a forţilor democratiţe locale, sovietiţl’i înhiinţarâ organisme ţi s-lâ impunâ politiţ commune a statilor-satelit din zonâ. Unlu di aeste organisme fu Consiliul di Agiutor Economic Reciproc (CAER). Creat în 1949 la Moscova, la iniţiativa URSS (Uniunea a Republiţlor Sovietiţe Suţialiste), CAER fu minduit ca organizaţie ţi-s concureadzâ Comunitatea Economicã Europeanã, creaţie a planului Marshall di redresare (bâgare pi cicioare) economicâ di dupu polim. Ama CAER nu fu niţe pi diparte un concurentu serios trâ Piaţa Comunâ din cauza a deficienţilor di sistem a economiil’ei planificatâ. În practicã, ţi cara că membril’I a lor câftarâ cu tutâ utearea a lor s-conceapâ unâ comunitate viabilã (cu banâ) di interese, CAER fu unâ încl’isoare (hâpsane) trâ Polonia, RDG, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, România, Bulgaria 26 iul 2010

		WMA
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		MP3
	64kbps :	1 2 3
	128kbps :	1 2 3
		AAC+
	48kbps :	1 2 3
	64kbps :	1 2 3


Ascultaţ
Oarili la cari puteţ s-ascultaţ programili adrati di Secţia Armânească RRI pi Canalu 3 cu hroma veardi.
Oara (oara ali Românie)
17.30 - 18.00
19.30 - 20.00
21.30 - 22.00

Weather Forecast

Mascota istorica a RRI

© 1999 - 2010 Copyright Radio Romania International