Dezvoltarea spiritului civic şi al celui de întrajutorare este, cu siguranţă, una dintre caracteristicile societăţii româneşti din ultimii ani.
Dezvoltarea spiritului civic şi al celui de întrajutorare este, cu siguranţă, una dintre caracteristicile societăţii româneşti din ultimii ani. Confruntaţi cu diversele probleme cotidiene ale traiului în comunitate, cetăţenii din mai multe oraşe şi din sectoarele Bucureştiului s-au unit în grupuri informale şi au încercat, făcând apel la autorităţile publice, să găsească soluţii. De pildă, în cartiere periferice din Capitală, precum Drumul Taberei sau Tei, grupurile de iniţiativă ale cetăţenilor au reuşit să convingă primăriile locale să se implice într-un proiect de resuscitare a unui fost complex cultural şi, respectiv, să renunţe la profanarea unui spaţiu verde. Alte asociaţii non-guvernamentale sau persoane individuale sunt implicate în diverse acţiuni caritabile şi reuşesc să mobilizeze oamenii pentru a dona semenilor aflaţi în suferinţă fie haine, fie hrană, fie bani.
Inclusiv marile manifestaţii de protest contra propunerilor de modificare a legilor justiţiei care au marcat începutul, dar şi sfârşitul anului 2017, pot fi explicate prin acest reviriment ale spiritului civic. Oamenii au aflat nu doar că stă în puterea lor să schimbe ceva în bine, dar să şi dialogheze cu autorităţile care, uneori, iau decizii fără să-i consulte. Activismul lor civic a fost încurajat, logistic şi financiar, şi de către CERE (Centrul de resurse pentru participare publică). Pentru a vedea cum a evoluat participarea publică a cetăţenilor şi în 2017 şi cu ce perspective începe 2018, i-am cerut părerea Oanei Preda, directoarea executivă a CERE: "Şi în 2017 am văzut o creştere a interesului public pentru implicare în decizia publică şi activism, dar a fost şi un an cam trist din perspectiva asta, dar nu fiindcă oamenii ar fi mai puţin activi. Cu doi, trei ani în urmă, noi ne imaginam că pe măsură ce oamenii vor deveni mai activi, mai implicaţi, mai puternici, mai pretenţioşi şi mai dispuşi să le ceară socoteală guvernanţilor, şi instituţiile statului vor începe să comunice mai bine cu cetăţenii şi cu organizaţiile lor. Din păcate 2017 ne-a dovedit că nu e chiar aşa. Dimpotrivă. Noi, cei din zona non-guvernamentală simţim că ne-am întors în anii 90 din punctul de vedere al dialogului cu instituţiile statului. Mă refer la acea perioadă când nici societatea civilă, nici instituţiile statului nu înţelegeau prea bine rolul organizaţiilor non-guvernamentale şi părea ciudat, pe atunci, ca o instituţie publică să organizeze o consultaţie cu cetăţenii. Ani întregi ne-am luptat pentru a dobândi recunoaştere şi am reuşit să deschidem puţin dialogul dintre sectorul non-guvernamental şi instituţiile publice. Dar acum acest dialog pare a se închide din nou."
Vestea bună, consideră Oana Preda împreună cu ceilalţi reprezentanţi ai societăţii civile, este că spiritul civic, odată trezit la viaţă şi hrănit, rezistă. De aceea,2018 se anunţă a fi un an în care cetăţenii şi sectorul non-guvernamental vor trebui să-şi analizeze modul de intervenţie şi să caute metode inovative de a convinge autorităţile că nu trebuie să guverneze singure. De altfel,există acte normative potrivit cărora cetăţenilor li se garantează consultarea şi participarea la luarea deciziileor care-i privesc direct. Oana Preda: "Există nişte obligaţii clare pe care autorităţile publice trebuie să le respecte. De pildă, punerea în dezbatere publică a actelor normative cu 30 de zile înainte ca ele să intre în dezbaterea autorităţilor ce trebuie să le adopte în final. Părţi din prevederile acestea legislative sunt complet ignorate în unele locuri din ţara asta. Dincolo de legislaţie, vorbim şi de anumite bune practici pe care le-am construit de-a lungul timpului care, chiar dacă nu sunt cuprinse în legislaţie, ele nu trebuie ignorate."
Grupurile de iniţiativă civică "păstorite" de către CERE au dobândit, în cei doi-trei ani de funcţionare, experienţa necesară implicării în acest proces decizional, ne asigură Oana Preda: "Au foarte multă legitimitate în cartierele lor, au început să aibă un impact sporit şi la nivelul autorităţilor publice locale. Mă refer mai ales la Grupul de Iniţiativă din Lacul Tei care, în vara asta, a reuşit destul de rapid să oprească construcţia unui grup statuar pe spaţiul verde. Reuşita asta se datorează şi faptului că ani de-a rândul au perseverat în iniţiativele lor, au comunicat cu oamenii din cartier şi le-au câştigat încrederea, au perseverat în comunicarea cu primăria de sector... De aceea, în vara asta nu le-a fost greu să mobilizeze un număr mare de oameni ca împreună să convingă primăria sectorului 2 să nu mai pună statuile alea în parc, ci undeva, la intrare, într-un spaţiu care era deja betonat pentru a nu ocupa spaţiul verde. Alte grupuri au hotărât să se transforme în asociaţia non-guvernamentale şi asta e o dovadă de maturitate a grupului respectiv care doreşte să depăşească stadiul de grup informal şi să devină asociaţie constituită conform legii."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved