Ingrijoraţi de efectele negative ireversibile pe care construirea de microhidrocentrale le are asupra ecosistemelor râurilor de munte, ecologiştii vin cu o nouă propunere.
Ingrijoraţi de efectele negative ireversibile pe care construirea de microhidrocentrale le are asupra ecosistemelor râurilor de munte, ecologiştii vin cu o nouă propunere. Este vorba de o hartă interactivă, gratuită, precum şi o aplicaţie cu ajutorul căreia toţi iubitorii de natură pot contribui la protejarea râurilor afectate de microhidrocentrale. Acest instrument a fost creat de organizaţia ecologistă WWF România şi compania ESRI România care avertizează, încă o dată, că aceste amenajări distrug ecosisteme valoroase şi unice din munţi. Râurile sunt secate şi reduse la un firicel de apă din care viaţa dispare, iar văile verzi de altădată sunt umplute cu mormane de materiale de construcţii şi de ţevi groase de metal. Si asta pentru că, de câţiva ani buni, microhidrocentralele au devenit o formă preferată de investiţie, datorită faptului că sunt finanţate din fonduri europene, iar profitul este destul de ridicat de pe urma certificatelor verzi.
Diana Cosmoiu, Coordonator naţional politici publice la WWF România: "Decizia noastră de a realiza această harta interactivă a fost aceea de a ilustra impactul amenajărilor hidroenegetice din România asupra râurilor, în special asupra acelora cu o valoare ecologică ridicată. Până în acest moment, nu a existat în spaţiul public un astfel de instrument care este destul de complex din punct de vedere al datelor din spate, dar este şi uşor de utilizat. El suprapune locaţiile acestor hidrocentrale cu ariile naturale protejate şi, totodată, evidenţiază acele sectoare de râuri care sunt valoroase din punct de vedere ecologic la noi în ţară. Sunt puţine râurile care au mai rămas neafectate de hidrocentrale şi de alte tipuri de amenajari. Trebuie ştiut că pe lângă amenajările hidroenergetice există şi amenajări hidrotehnice care regularizează râurile din România şi care afectează foarte mult din punct de vedere ecologic: întrerup conectivitatea, afectează sedimentele dar şi migraţia peştilor."
Aplicaţia poate fi accesată şi de pe telefon, la adresa wwwrâurileromaniei.ro. Deci dacă vă aflaţi într-o drumeţie pe munte şi ajungeţi în preajma unor lucrări hidroenergetice, puteţi căuta pe hartă informaţii despre acea lucrare sau puteţi adăuga noi date cum ar fi localizarea proiectului respectiv sau imagini de la faţa locului. Diana Cosmoiu: "Practic, cu ajutorul acestei hărti, iubitorii de natură, ONG-urile şi cei care sunt interesaţi de astfel de investiţii în România, se pot informa în legătură cu amplasarea hidrocentralelor în raport cu ariile naturale protejate şi râurile valoroase din punct de vedere ecologic. In acelaşi timp, iubitorii de natură şi ONG-urile pot contribui la protejarea râurilor furnizând informaţii noi direct din teren. Deci, la un simplu click harta furnizează informaţii tehnice privind o anumită hidrocentrală, cum ar fi capacitatea sau anul punerii în funcţiune. Dacă ne interesează, de exemplu, un râu anume, putem să căutăm amenajările care există deja sau poate nu există nimic pe râul respectiv. Deci, putem să facem tot felul de căutări, dacă vrem să aflăm amenajările dintr-un anumit judeţ sau informaţii despre un anumit investitor.. Dacă ne referim la oamenii care locuiesc în preajma unei hidrocentrale sau alţii care sunt în trecere (cercetători, pescari, turişti..) aceştia pot deschide această hartă de pe telefon, iar cu ajutorul unei aplicaţii care este încorporată în hartă, din zona respectivă, pot încărca informaţii pe harta noastră. Aceste informaţii vor trece printr-un filtru WWF, vor fi validate şi apoi publicate, dacă sunt corecte."
Un caz recent mediatizat îl reprezintă proiectul hidroenergetic din Parcul Naţional Defileul Jiului (partea sud-vetică a României), care ar urma să capteze 85% din debitul actual al Jiului. Atât investitorul, cât şi autorităţile au ignorat legislaţia europeană privind conservarea naturii. Dar există încă multe alte construcţii, unele chiar în arii naturale protejate, care trebuie neapărat oprite, avertizează ecologiştii: "Sunt destul de multe amenajări, vorbim de sute de amenajări care sufocă de decenii râurile de la noi. Sunt locaţii care lipsesc complet - aproximativ 100 de hidrocentrale nu sunt pe harta noastră, din lipsa informaţiilor, e vorba de infrastructuri foarte vechi -, unele sunt colmatate, deci nu mai produc energie însă blochează în continuare râurile şi afectează fauna şi flora din zona respectivă. Dar numărul acestor construcţii este mai puţin relevant, amplasarea lor ridică probleme. Dacă vă uitaţi pe hartă, veţi vedea că exact acolo unde este potenţial ecologic foarte ridicat cu valori naturale deosebite, în vîrful munţilor, de cele mai multe ori, acolo este şi potenţial energetic, pentru că există această cădere mare de apă şi interesul este foarte ridicat.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved