Frumuseţea portului naţional este cunoscută... şi recunoscută. Astfel nu mare a fost mirarea când un cojoc foarte asemănător cu cel binşenesc (n.r. din zona Bihorului) a devenit parte a unei colecţii cunoscute de modă
Frumuseţea portului naţional este cunoscută... şi recunoscută. Astfel nu mare a fost mirarea când un cojoc foarte asemănător cu cel binşenesc (n.r. din zona Bihorului) a devenit parte a unei colecţii cunoscute de modă. Nimic totuşi nu îl identifica drept aparţinând culturii noastre, ceea ce a stârnit o campanie de protejare a meşteşugurilor tradiţionale. Bihor Couture este numele campaniei în care s-au implicat mulţi actori, de la iniţiatorii ideii, până la intermediari din comunitatea locală şi bineînţeles din ce în ce mai mulţi meşteşugari.
Ioana Zamfir, responsabil cu departamentul de creaţie în agenţia de publicitate care a lansat campania Bihor Couture ne-a vorbit despre începuturile proiectului: "Plagiatul nu e la prima întâmplare, în cazul Dior Bihor. Cazul Tory Burch a fost unul, apoi Valentino, toate recente. Mai mult decât atât nu se întâmplă doar în România, se întâmplă peste tot în lume, mari nume în modă copiază modelul tradiţional al diferitelor culturi şi noi ne gândeam că nu vrem deloc să blocăm inspiraţia, casele de modă ar trebui să se inspire în continuare din alte culturi, problema e că nimic nu se întoarce către acele culturi, nici ca promovare, nici ca profit şi cumva sunt nişte meşteri populari ce nu mai au resursele ca să îşi continue tradiţiile. Asta a fost provocarea pentru noi: cum să aducem nişte bani înapoi în comunitate. De aici şi ideea de Bihor Couture, unde am făcut un site oamenilor, i-am promovat, ca ei să-şi poată promova produsele pe care le fac local şi să şi le poată vinde. Asta vrea să facă platforma să-i ajute să-şi vândă cât mai eficient produsele."
Dar cum poate fi combătută tendinţa oamenilor de a se îmbrăca în haine cu mărci consacrate în loc de haine populare tradiţionale, chiar dacă stilurile se aseamănă uneori chiar până la copiere aflăm de la nişte iubitori...de frumos.
Ana Florea, educatoare în Beiuş şi director artistic la Asociaţia Micul Beiuşan, intermediază în cadrul campanei între posibilii clienţi, care doresc să achiziţioneze unele produse prezentate pe site-ul Bihor Couture şi meşterii populari care ar putea să livreze aceste produse. De la ea am aflat că deşi au primit cu braţele deschise proiectul, în comunitatea beiuşană, meşterii sunt greu de găsi: "De găsit sunt greu de găsit, sunt din ce în ce mai puţini, dar sperăm ca în viitor numărul lor să crească. Visul meu este ca la un moment dat să avem o şcoală, un atelier în care să fie învăţat meşteşugul cojocăritului, să fie învăţat cusutul, ţesutul, croitul costumului popular. Momentan îi putem număra pe degete pe cei care încă lucrează în zona Beiuşului. Dorinţa mea este ca pe viitor numărul lor să crească."
Am invita-o pe Ana Florea să ne vorbească despre frumuseţea cojocului binşenesc: "Cu siguranţă cojocul nostru binşenesc nu este cel mai ornamentat şi nu este singurul care merită atenţia în peisajul portului popular românesc. Unicitatea lui vine însă din detaliile cu care este ornamentat şi din faptul că a atras atenţia unei case de modă care nu doar că l-a folosit ca sursă de inspiraţie, ci l-a copiat în proporţie de 99%. Diferă doar puţin nuanţele culorilor folosite şi materialele din care a fost realizat cojocul respectiv. Cojocul nostru, binenţeles că este mult mai frumos, noi aşa vrem să credem, altfel nu ar fi fost copiat. Este realizat din piele tăbăcită, cu broderie din lână, toate materialele folosite sunt naturale. Bineînţeles că există şi varianta de cojoc din piele ecologică, dar lucrat manual, 100%. Cojocul binşenesc este plin de simboluri şi de semnificaţii şi probabil acesta este un alt detaliu care îl face unic. Reprezintă istoria celui care îl poartă şi, de asemenea, vorbeşte despre statutul lui social. Aş vrea să pot să desenez în cuvinte ceea ce se vede pe cojocul binşenesc: cromatica este una foarte variată, cojocul era un obiect de fală, în trecut. Nu era purtat de copii sau de bătrâni, vorbea şi despre statutul social al celui care îl purta, are reprezentat pe el inclusiv Crişul (n.r. apă curgătoare mare din zonă) cu peşti, o masă a raiului, aşa cum numea cineva ornamentele florale din faţa cojocului bărbătesc. Pe partea din spate a cojocului este reprezentat un simbol care diferenţiază cojocul bărbătesc de cel femeiesc. Cojocul bărbătesc are un anumit simbol pe spate, un simbol falic, iar cel femeiesc are un alt simbol, care le diferenţiază. E foarte frumos şi cred că frumuseţea lui constă şi în multutudinea simbolurilor care sunt reprezentate pe el."
Şi Ioana Zamfir, responsabil cu departamentul de creaţie în agenţia de publicitate care a lansat campania Bihor Couture, ne-a vorbit cu speranţă despre desfăşurarea proiectului, în ciuda dificultăţilor întâmpinate:"Durează foarte mult să faci un cojoc de genul acesta, aproximativ o lună, e lucru manual, nu producţie în serie. Feedbackul a fost foarte bun, că trebuia să se întâmple ceva în acest sens, mai ales în România, că trebuie să avem grijă de tradiţiile noastre, că trebuie să-i promovăm pe meşterii despre care nu ştie nimeni. Cumva sint speranţe şi se amplifică din ce în ce mai mult proiectul. Chiar am brea să fie un exemplu şi pentru alte culturi, că se poate face ceva în genul acesta, că poţi să-ţi păstrezi tradiţiile, că poţi să le vinzi mai departe şi că poţi chiar să trăieşti din asta."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved