Termenul de "fake news" a devenit popular începând cu anul 2016 ajungând în atenția consumatorului obișnuit în contextul referendumului privind statutul Marii Britanii în Uniunea Europeană și al alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii.
Termenul de "fake news" a devenit popular începând cu anul 2016 ajungând în atenția consumatorului obișnuit în contextul referendumului privind statutul Marii Britanii în Uniunea Europeană și al alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Acest fenomen există însă de decenii, fiind cunoscut drept dezinformare. Comisia Europeană consideră necesară creşterea rezilienţei cetăţenilor statelor membre în faţa dezinformării care, amenință democrația și valorile europene. Astfel, în ianuarie 2018 Comisia Europeană a înființat un grup de experți la nivel înalt care să ofere consultanță în elaborarea unor politici de contracarare a fenomenului fake news în mediul online.
În cadrul întâlnirii "Să vorbim despre Europa! Comunicarea privind UE destinată tinerilor", organizată de Comitetul Economic şi Social la Bucureşti în noiembrie anul acesta, Gabriela Drăgan, directorul general al Institutului European din România, susţinea: "Educaţia şi formarea în zone care să transmită informaţii privind problematica europeană trebuie susţinute mult mai accentuat şi materiile care includ astfel de informaţii ar trebui să fie incluse în corpul de bază al curriculei şcolare sau universitare. Printre altele eu sunt şi profesor. Eu predau Economie europeană, Instituţii europene, Politici Europene, la facultatea de Relaţii economice internaţionale şi ştiu care este situaţia din Academia de studii economice. În ASE problematica europeană este inclusă în curricula universitară la mai puţin de jumătate din facultăţile universităţii.Şi acelaşi lucru se întâmplă cu multe facultăţi care nu au inclus cursul de Economie europeană. Asta am constatat când Institutul Euroepan a fost implicat în cursurile de formare pentru oficialii care vor fi implicaţi anul viitor în preşedinţia Consiliului UE şi ceea ce am constatat este că pregătirea pentru problematica europeană, după 2007, a pierdut foarte mult pasul."
Cu referire la Eurobarometrul 2018, Gabriela Drăgan preciza că două treimi din tinerii intervievaţi chiar spuneau că e foarte importantă încurajarea programele care se concentrează pe formarea competenţelor pe domeniul instituţiilor europene, afacerilor europene şi a adăugat: "Susţinerea programelor care să întărească gândirea critică şi o mai bună educaţie pe aspecte europene reprezintă cea mai bună metodă pentru a contracara în acest moment împotriva Fake News-urilor. Este într-adevăr, cel mai bun mod prin care noi putem să avem nişte tineri capabili să se apere singuri. În măsura în care programele şcolare, universitare vor introduce materii care să-I ajute să gândească critic, cred că ar putea să-şi construiască singuri acele instrumente care să le permită să identifice dacă par şi când apar Fake News. Problema nu este una naţională, este problemă europeană."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved