Într-o perioadă în care spiritul civic din România ia amploare și trece printr-un reviriment accentuat mai ales în anii din urmă, nu se putea ca activismul feminin să rămână în urmă.
Într-o perioadă în care spiritul civic din România ia amploare și trece printr-un reviriment accentuat mai ales în anii din urmă, nu se putea ca activismul feminin să rămână în urmă. Implicarea civică a femeilor a crescut, în ultima vreme, tot așa cum au evoluat și spiritul antreprenorial al femeilor, dar și prezența lor pe scena politică. Piața de carte nu putea să nu remarce acest progres, un proiect editorial în acest sens debutând în 2011. E vorba de trei volume, coordonate de economista și politiciana Andreea Paul-Vass și publicate de editura Polirom, în care mai multe femei își spun povestea lor de succes în politică, economie și activism civic. Cel mai recent volum intitulat "Forța civică a femeilor" a fost lansat anul acesta și demonstrează faptul că doamnele sunt majoritare în sectorul non-guvernamental, aflăm de la Andreea Paul-Vass. "În 2011, apărea "Forța politică a femeilor", cu actante în toate partidele politice. În 2106, apărea al doilea volum, "Forța economică a femeilor", la care au contribuit antreprenoare absolut excepționale Și, în anul 2018, era necesar să dăm valoare spiritului civic la genul feminin. În fiecare moment în care apărea unul dintre volume în spațiul public, eu eram activă în domeniile respective. De aceea, am vibrat ascultând poveștile celorlalte doamne care au avut nebunia frumoasă de a-și activa spiritul civic. Noi, femeile, avem un reflex înnăscut de a reechilibra lucrurile, de a înfrumuseța societate, de a îndrepta nedreptățile... În societatea civilă, femeile sunt dominante. Pe harta inovatorilor sociali, femeile contribuie cu 53% în demararea și conducerea organizațiilor non-guvernamentale. În antreprenoriat, lucrurile nu stau la fel de bine, dar nici prea rău. În ceea ce privește forța economică a femeilor, azi în România, unul dintre trei antreprenori este de genul feminin. În politică, situația e mult mai îndepărtată de cea din zona economică și de cea din zona civică. Când apărea "Forța politică a femeilor", aveam în jur de 10% - 11% de femei în Parlament. Iată că, la mai puțin de un deceniu de apariția acestui volum, s-a dublat numărul femeilor în Parlamentul României."
Empatia generică a femeilor poate fi o explicație pentru faptul că ele sunt implicate în multe proiecte de întrajutorare socială, de coagulare a comunităților și de conștientizare a unor chestiuni medicale sau ecologice. Dar, în cazul României, mai există o explicație, detaliată acum de jurnalista Daniela Palade Teodorescu, redactor-șef al revistei "Cariere". "Aceste femei, practic, demonstrează că există forța civică și sunt exemple de persoane - în special, mame - care n-au mai stat să se plângă că au un copil bolnav și statul nu face nimic, că au părinți bolnavi, că au copii cu dizabilități. Pur și simplu au spus: "Eu sunt schimbarea. Nu mai are rost să aștept ceva de la sistem, să aștept ca schimbarea să vină de sus. Eu voi milita pentru drepturile copiilor mei, ale părinților mei sau ale celor suferinzi. " De fapt, această carte tratează despre ceea ce mie îmi place să numesc "puterea vulnerabilității". E vorba de femei care, la un moment dat, s-au aflat într-o situație limită de viață, au depășit-o și ca urmare, au spus că vor să facă ceva și pentru semenii aflați în aceeași situație. (...) Sunt multe eroine anonime, femei care au trudit într-un nemeritat anonimat și nu înțeleg de ce se vorbește de ele. Consideră că fac ceea ce fac pentru că le-a împins nevoia. Dar, totuși, faptul că au ajuns în lumina reflectoarelor, le-a motivat și mai mult, au primit confirmarea că ceea ce fac e corect, deci merg mai departe și-și continuă demersul."
Poveștile celor 100 de femei publicate în cartea "Forța civică a femeilor" demonstrează și solidaritatea feminină. "Valoarea unei femei este dată și de numărul celorlalte femei pe care le ajută să se ridice", spune una din protagonistele cărții. Daniela Palade Teodorescu revine cu detalii. "Când ai un copil cu autism și ești plimbată de la un cabinet la altul, de la un spital la altul, când acel copil e subdiagnosticat, îți spui că nu poți să continui așa, trebuie să faci ceva pentru copil: "Eu, la un moment dat, o să dispar, dar el în ce lume va trăi? Cine va avea grijă de el? Cum va trăi el autonom?" De aici, grație rețelelor sociale, reușesc să închege comunități ale persoanelor cu nevoi similare care, la rândul lor, pot avea o forță foarte mare."
În general, sectorul nonguvernamental e bine dezvoltat în România, lucru care, potrivit unor experți, nu face decât să demonstreze ineficiența statului în anumite domenii. Statul nu se implică prea mult în domeniile care suscită cel mai mult interesul societății și nu le finanțează suficient, consideră feminista Mihaela Miroiu, profesoară universitară la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). "Un alt proces care se întâmplă în România și care e vizibil în cartea asta privește faptul că o organizație non-guvernamentală se profesionalizează în timp. Asta înseamnă că oamenii care lucrează acolo devin experți din ce în ce mai buni în domeniile lor de activitate. În timp ce în politică, amatorismul, impostura și diletantismul cresc exponențial, în sectorul apolitic sau neguvernamental crește expertiza exponențial. Avem o fractură în societate, așadar. Vestea bună e că măcar o parte a acestei fracturi merge bine: antreprenoriatul civic."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved