România a devenit, în ultimii ani, o destinaţie turistică din ce în ce mai atractivă, această tendinţă fiind urmată de o creştere a volumului investiţiilor în industria hotelieră.
România a devenit, în ultimii ani, o destinaţie turistică din ce în ce mai atractivă, această tendinţă fiind urmată de o creştere a volumului investiţiilor în industria hotelieră. Aceste tendinţe de creştere a interesului turiştilor şi a investiţiilor sunt semnalate şi în alte ţări din Europa centrală şi de Est. În 2016, volumul total al investiţiilor hoteliere în această zonă a Europei a fost de circa 1,2 miliarde de euro, în creştere semnificativă faţă de anul anterior când au totalizat doar 700 de milioane. În creştere este şi rata de ocupare a hotelurilor care a depăşit nivelul înregistrat în 2007, 2008, ceea ce reprezintă un alt motiv de a investi în industria hotelieră. Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România, a explicat de ce a crescut interesul investitorilor pentru acest sector: "Pe de o parte, un context regional favorabil, e un element de stabilitate şi de siguranţă care s-a propagat în ultimii ani şi astfel că investitorii au găsit interesante pieţele din Europa de Est, în principal datorită faptului că turiştii găsesc interesante aceste pieţe, deci turiştii găsesc mai interesante pieţele din Europa de Est deoarece pare o zonă sigură, stabilă, fără un mare flux de imigranţi şi atunci fără riscurile aferente, să spunem, ţărilor din Europa vestică, iar pe de altă parte datorită schimbărilor comportamentale ale tinerilor care nu văd atâtea bariere şi care îşi caută experienţe noi, ajung să călătorească mai mult în Europa de Est."
Creşterea interesului turiştilor pentru această parte a Europei a determinat şi o creştere a tarifelor hoteliere şi, implicit, a profiturilor. Cele mai mari creşteri de tarife în 2016 faţă de 2015 au fost înregistrate la Bratislava (9,5%), Budapesta (6,1%), Bucureşti şi Sofia (5,8%), Praga (3,4%). În ceea ce priveşte România, interesul investitorilor s-ar îndrepta spre anumite zone, conform preşedintelui Federaţiei Industriei Hoteliere din România: "Eu aş concentra interesul României pe trei zone. Pe de o parte e Transilvania care are o imagine din ce în ce mai bună, este un motor în termeni de imagini, şi oraşele din Transilvania în principal. Apoi Bucureştiul care, în ultimii ani, a avut cifre foarte bune datorită dezvoltării economice în principal, dar şi datorită atractivităţii pe partea de leisure şi zona Litoral-Delta Dunării unde s-au făcut investiţii în ultima perioadă şi unde avem un element de unicitate prin Deltă, iar litoralul deoarece am reuşit să ne poziţionăm pe un segment de distracţie, de viaţă frumoasă şi unde trei luni din zile înregistrăm rezultate bune."
Partea de nord a litoralului românesc al Mării Negre, mai precis staţiunea Mamaia, reprezintă un pol al distracţiei estivale atât pentru români, cât şi pentru vizitatorii străini. Bucureştiul a devenit o destinaţie de city-break, pentru circa 20% din cei 1,1 milioane de vizitatori străini înregistraţi în 2016, însă cei mulţi, adică 60% au venit pentru conferinţe şi evenimente. Conform statisticilor, în afară de Bucureşti şi Constanţa, cele mai vizitate judeţe ale României în 2016 au fost Timiş (vestul României), Sibiu şi Braşov, situate în partea sudică a Transilvaniei. Spre deosebire de judeţul Timiş şi de municipiul Timişoara care se află graniţa de vest a României, judeţele Sibiu şi Braşov nu sunt extrem de accesibile, însă se bucură de o mai mare vizibilitate.
Oraşul Braşov are atât propriile obiective turistice, dar şi multe altele în jur. Este de ajuns să amintim cetatea Râşnovului, biserica fortificată săsească de la Prejmer şi, nu în ultimul rând, staţiunea Poiana Braşov care, pe lângă o diversificată ofertă de hoteluri şi restaurante, dispune şi de cea mai bună infrastructură pentru sporturi de iarnă din România. Având şi avantajul unui aeroport, oraşul Sibiu valorifică faptul că a fost Capitală Culturală Europeană în anul 2007.
România are un mare potenţial balnear însă interesul investitorilor pentru acest segment rămâne deocamdată destul de scăzut. Revine cu explicaţii Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România: "Balnearul rămâne principala noastră speranţă, dar de câţiva ani încoace este tot la stadiul de speranţă, deci nu reuşim să confirmăm. Pe de o parte, balnearul necesită totuşi investiţii mai serioase decât alte zone deoarece bazele de tratament în sine şi infrastructura staţiunii necesită investiţii mai mari pe care investitorii nu sunt dispuşi să le facă. Dar rămâne un potenţial mare pe balnear şi cred că, dacă anumite destinaţii vor avea o strategie bună în poziţionarea staţiunilor lor pe pieţele internaţionale, vom reuşi să atragem şi investitori."
Companiile aeriene low-cost care operează în România au contribuit la creşterea numărului de vizitatori străini în România şi în special în Bucureşti care, deocamdată, nu este o destinaţie scumpă. Conform estimărilor, unui tânăr i-ar fi de ajuns 40 de euro pentru o noapte de cazare, pentru masă şi pentru transport în Bucureşti. Investitorii au simţit că piaţa hotelieră va creşte, astfel încât în ultimii 15 ani numărul locurilor de cazare în Bucureşti s-a triplat, ajungând acum la aproape 20 de mii. Cele mai multe dintre hotelurile din Bucureşti sunt încadrate la 3 şi 4 stele.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved