Mai multă reciclare a deşeurilor menajere şi mai puţină depozitare, este mesajul pe care îl transmite Parlamentul European.
O mai bună gestionare a deșeurilor poate aduce beneficii mediului, climei și sănătății umane, dar şi protejării resurselor limitate ale planetei.
Deputaţii europeni au votat recent legislaţia privind deşeurile şi economia circulară, care prevede, de exemplu, creşterea ţintei de reciclare pentru deşeurile municipale (din gospodării şi de la companii) de la 44% în prezent la 55% până în anul 2025. Ţinte în creştere sunt prevăzute la deşeurile de ambalaje, unde sunt specificate ţinte separate pentru diferitele ambalaje. Şi aici este relevantă dublarea procentului de reciclare la plastic, după cum remarcă Liliana Nichita, expert în gestiunea deşeurilor, manager de proiect la Fundaţia Terra Mileniul III: "De ce a fost necesar ca aceste ţinte să fie crescute? În primul rând, pentru că majoritatea statelor membre au demonstrat că pot face acest lucru şi atunci, evident, pasul următor este să avem nişte ţinte mai ambiţioase, iar conceptul acesta de economie circulară practic încearcă să integreze în procesul de producţie deşeurile ca materie primă secundară. Deci, o mai mică presiune asupra mediului atunci când vorbim de materii prime virgine".
Depozitarea deşeurilor va deveni o excepţie, potrivit propunerii votate de Parlament. Liliana Nichita atrage atenţia asupra situaţiei din România: "Noi avem cu siguranţă probleme la acest capitol. Avem cantităţile cele mai mari de deşeuri trimise către depozitele de deşeuri, iar acest pachet de economie circulară vine cu o presiune şi mai mare, în sensul în care până în anul 2035 vom avea dreptul să depozităm nu mai mult de 10%".
O altă noutate prevăzută în această legislaţie: începând din anul 2025, deşeurile de textile şi deşeurile toxice generate în gospodăriile populaţiei vor fi colectate separat. Iar din 2024, deşeurile biodegradabile vor fi fie colectate separat, fie reciclate acasă prin compost. Pachetul prevede şi reducerea cu 50% a risipei alimentare până în 2030, iar pentru a preveni această risipă, statele membre trebuie să ofere stimuli pentru colectarea produselor alimentare necomercializate şi redistribuirea lor sigură.
Este un document care va pune presiune din ce în ce mai mare pe noi, în condiţiile în care, în prezent, România nu reuşeşte să atingă obiectivele deja existente la nivel european, atenţionează expertul Liliana Nichita: "În primul rând avem nevoie de infrastructură. În ţară, în unele judeţe, deja lucrurile funcţionează, pentru că sistemele de management integrat au intrat în operare. Însă sunt şi localităţi şi, din păcate, Bucureştiul este poate cel mai potrivit exemplu, unde lucrurile nu merg. Semnalul trebuie să vină de la autorităţi, în primul rând de la autoritatea centrală. Se pare că Ministerul Mediului a luat această iniţiativă şi doreşte în acest an să facă mari schimbări în acest domeniu. Şi, pe de altă parte, la nivelul autorităţii publice locale - primăria Capitalei, împreună cu primăriile de sector, trebuie să decidă ce se va întâmpla în perioada următoare neapărat".
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved