Originară din Asia, mazărea a fost cultivată de greci şi romani în sudul Europei, răspândindu-se apoi pe tot continentul.
Originară din Asia, mazărea a fost cultivată de greci şi romani în sudul Europei, răspândindu-se apoi pe tot continentul. Se pare că în spaţiul românesc mazărea a pătruns în secolul al 17-lea. Pentru că acum poate fi păstrată uşor fie în conserve, fie sub formă congelată, mazărea este folosită pe tot parcursul anului pentru pregătirea multor mâncăruri, precum ciorbele de legume şi ghiveciurile, cu sau fără carne.
Mazărea proaspătă reprezintă una dintre tentaţiile gastronomice de la sfârşitul primăverii şi din prima jumătate a verii. Un fin cunoscător al gastronomiei româneşti, Radu Anton Roman, afirma: "Mai degrabă acompaniament decât solistă, mâncarea de mazăre este o permanenţă a cratiţei româneşti."
Într-adevăr, mazărea este folosită alături de alte legume fierte şi mărunţite în salata boeuf. În pofida denumirii franceze, este, de fapt, o salată de origine germană, amestecată cu maioneză şi inventată în bucătăriile boierilor din Valahia. Ingredientele acestei salate sunt carne de vită, cartofi, castraveţi şi gogoşari muraţi, morcovi, maioneză şi, bineînţeles, boabe de mazăre. O mâncare specifică verii şi toamnei este ghiveciul, în care se pun boabe de mazăre alături de cartofi, ceapă, varză, morcovi, fasole pastăi, usturoi, dovlecei, rădăcină de ţelină, de pătrunjel sau de păstârnac.
În această perioadă, un popular fel de mâncare în bucătăria românească este mazărea cu carne, fie ea de pasăre, de porc sau de vită. De obicei se pun 2 kg la mazăre păstăi la jumătate de kg de carne de porc sau de vită sau la un kg de carne de pasăre, piept sau pulpe. Ne mai trebuie suc de roşii, bulion sau două roşii foarte coapte, două cepe mari şi o legătură de mărar. Dacă mazărea este abia culeasă, atunci şi tecile sunt mai cărnoase, iar unele gospodine păstrează în mâncare şi câteva dintre ele. La început punem la fiert carnea şi o spumăm uşor. Dacă folosim carne de porc sau de vită, trebuie să o tăiem în cubuleţe, înainte de a o pune la fiert. Există şi varianta de a prăji carnea uşor în ulei, alături de ceapa pe care în prealabil am tocat-o, după care turnăm nişte apă şi o lăsăm să fiarbă la foc mic, însă mâncarea va ieşi ceva mai grasă. Scoatem carnea de pe oase şi în acelaşi vas adăugăm atât carnea mărunţită, cât şi mazărea boabe, ceapa tăiată solzişori şi lăsăm să fiarbă la foc mic circa 30 de minute. Spre final adăugăm suc de roşii, bulion sau roşiile tocate mărunt, sărăm după gust, însă, înainte de a lua vasul de pe foc, punem şi mărarul tocat mărunt, care va da un gust deosebit.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved