Fiecare provincie a României se remarcă prin preparate specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine, ca în cazul vinurilor.
Fiecare provincie a României se remarcă prin preparate specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine, ca în cazul vinurilor. În această ediţie deschidem uşa bucătăriei din Moldova (provincie situată în estul României, în exteriorul Carpaţilor Orientali), unde întâlnim multe preparate savuroase. Printre acestea există, aşa cum am menţionat, preparate care au denumire de origine precum tochitură moldovenească sau sarmale moldoveneşti sau altele care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte "poale-n brâu" sau acele chiftele alungite cărora li se spune "pârjoale". Tot în Moldova sunt şi cele mai întinse suprafeţe cultivate cu viţă de vie, unele soiuri fiind româneşti. Multe dintre mâncăruri pot fi asociate cu vinurile produse în Moldova, iar dacă ne referim la soiurile româneşti, atunci putem menţiona "Galbena de Odobeşti" şi "Şarba" din zona Vrancei, cel mai mare bazin viticol al României, "Busuioaca de Bohotin" din zona Huşi, "Grasa", "Feteasca" şi "Frâncuşa" din podgoriile de la Cotnari, Iaşi.
În comunităţile tradiţionale din Moldova, dimineaţa sunt servite ouă ochiuri cu jumări şi brânză rasă, ţinută la păstrare în borcane, iar la prânz, printre preparatele preferate ale moldovenilor, figurează iahnia de cartofi sau de fasole, varza călită, ciorba de fasole şi ciorba de găină sau ciorba de potroace, făcută din măruntaie de pui fierte cu morcov, orez, ceapă şi pătrunjel şi acrită cu borş. În Moldova am întâlnit borşul cu tocmăgei, tocmăgeii fiind o denumire regională pentru tăiţeii de casă. Reţeta este destul de simplă. Tăiţeii se pregătesc din făină, un ou, puţină sare şi apă, amestecându-se până se obţine un aluat vârtos, care nu se lipeşte de mână. După ce am întins aluatul în foi subţiri, tăiem fâşii şi le lăsăm să se usuce. Avem nevoie de jumătate de găină, pe care o tăiem în bucăţi mai mici şi pe care o punem la fiert, îndepărtând spuma care apare la suprafaţă. Se mai pun la fiert un morcov, o rădăcină de pătrunjel şi alta de păstârnac, precum şi o ţelină, toate legumele fiind tăiate în bucăţi mici. După ce a fiert carnea, în oală se pun tăiţeii, turnăm borşul, proporţia fiind două părţi apă, o parte borş. După ce începe să clocoteasca, presărăm în oală frunze tocate de leuştean, precum şi sare, după gust. Luăm puţină zeamă şi o amestecăm cu smântână, separat, într-un castron, după care o turnăm la loc în oală. Borşul se serveşte imediat.
După ce trecem de felul principal, care ar putea fi pârjoalele moldoveneşti, obţinute din carne tocată de porc, de vită sau în amestec, ajungem la desert, la faimoasele plăcinte "poale-n brâu". Acestea se pregătesc din aluat dospit, care, după ce este transformat într-o foaie cu ajutorul sucitorului, este porţionat în pătrate cu latura de circa 15 cm. Pe aceste pătrate de aluat este pusă umplutura de brânză dulce şi stafide, după care colţurile sunt aduse spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi ridică poalele sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când spală rufe la râu.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved