O colecție inedită a fost lansată în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură, Interpretare şi Traducere (FILIT), desfășurat în luna octombrie.
O colecție inedită a fost lansată în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură, Interpretare şi Traducere (FILIT), desfășurat în luna octombrie. Astfel, la inițiativa Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, 11 dintre cei mai talentați scriitori contemporani au scris câte o biografie romanțată despre 11 scriitori care au marcat Iaşul, în istoria modernizării sale. Scriitoarea şi jurnalista Adela Greceanu a acceptat provocarea, alături de alți 10 scriitori români contemporani, de a participa la proiectul "Scriitori de poveste", şi a scris "Povestea lui Vasile Alecsandri". Exponent al generaţiei paşoptiste, Vasile Alecsandri a fost puternic implicat în evenimentele revoluţionare de la 1848 şi în mişcarea unionistă. Ca ministru al Afacerilor Străine în primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a colindat cancelariile occidentale pentru a face cunoscută cauza unionistă a românilor.
Adela Greceanu: "Povestea lui Vasile Alecsandri nu poate fi separată de contextul generaţiei lui, generaţia de la 1848, o generaţie extrem de importantă pentru istoria noastră modernă. De fapt, cu această generaţie începe totul. Extraordinar a fost că datorită părinților lor, care încă mai purtau straie orientale, după cum îi vedem în tablourile vremii, Alecsandri și alți tineri din generația lui au studiat la Paris sau în alte mari capitale europene. Iar aceşti tineri care merg la Paris învaţă acolo ce înseamnă progres, modernitate, despre cum se poate realiza o Revoluţie. Aşa că se întorc în Ţările Române, încercând să aplice ce au învăţat de la revoluţionarii francezi. Şi tot acolo învaţă despre ideea de stat-naţiune pe care doresc să o aducă şi în Principatele Române, şi până la urmă chiar reuşesc să-şi îndeplinească acest vis. Sunt acele vremuri minunate de început."
Neagu Djuvara, cu farmecul lui de mare povestitor, sintetizează în câteva rânduri semnificația generației lui Alecsandri pentru istoria noastră modernă: "În istorie, nu există miracole, ci, din când în când, întâmplări minunate; există, câteodată, în viața popoarelor clipe privilegiate când, într-o singură generație, destinul adună mai multe schimbări decât în câteva veacuri de toropeală. Așa s-a întâmplat, la noi, cu bărbații născuți, să spunem, între 1800 și 1830, și pe care-i putem numi generația de la 1848. Erau doar o mână de oameni, însă luptau ca mânați de o credință nețărmurită în destinele țării lor. Au zvârlit, ca pe niște vechituri, obiceiurile, instituțiile, până și vocabularul, impuse de o putere străină. Au sorbit cu nesaț din izvoarele culturii apusene; au adoptat instituții noi, au înnoit limba, au creat pe de-a-ntregul o literatură de valoare universală, au început, în liniște, un proces democratic, într-un ritm nemaicunoscut de vreo altă țară din Europa; au fixat, pentru generații, cu îndrăzneală și realism marile obiective politice ale neamului si au determinat Europa sa tina seama de ele. Au facut chiar mai mult: au făurit Romania."
Adela Greceanu, scriitoarea care ne-a oferit o biografie romanțată a lui Vasile Alecsandri, vorbește despre rolul pe care l-a jucat acesta în istoria României: "El a fost un personaj extrem de important, nu numai pentru literatura noastră, ci și pentru începuturile literaturii moderne. Scriitoarea Ioana Pârvulescu chiar spune că literatura secolului al XIX-lea îi datorează enorm lui Vasile Alecsandri, nu se poate imagina fără contribuția lui. Însă Alecsandri a avut un rol esențial și în istoria României. În felul în care au evoluat Principatele și au reușit să devină un singur stat. Astfel că mi s-a părut esențial să scriu și despre asta, pentru că generația lui Vasile Alecsandri a fost a unor mari patrioți. Și așa îl văd mai ales pe Vasile Alecsandri, nu neapărat ca pe un politician -cu toate că a avut funcții importante, a fost ministru de externe, a pledat cauza Unirii în saloanele pariziene și în cancelariile europene, a convins Marile Puteri să recunoască Unirea și pe Alexandru Ioan Cuza domnitor- cât mai ales ca pe un mare patriot. De altfel, el se și retrage din viața politică în 1860, după ce ajunge Cuza la putere. Ce se întâmplă în viața politică este tot mai puțin pe gustul lui și se retrage la Mircești. Acolo își va petrece mare parte din viață."
O istorie sinceră a poporului român de Florin Constantiniu, Între Orient şi Occident. Țările române la începutul epocii moderne (1800-1848) de Neagu Djuvara, În intimitatea secolului 19, de Ioana Pârvulescu, sunt câteva dintre sursele pe care le-a consultat Adela Greceanu pentru a da viață unuia dintre cei mai importanți politicieni și scriitori ai secolului ai XIX-lea.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved