Cetatea Colţ a fost ridicată pe o stâncă la intrarea într-un defileu creat de o apă curgătoare, Râuşor. În jurul unui turn cu secţiunea pătrată au fost ridicate în timp ziduri fortificate cu alte turnuri.
Cetatea Colţ a fost ridicată pe o stâncă la intrarea într-un defileu creat de o apă curgătoare, Râuşor. În jurul unui turn cu secţiunea pătrată au fost ridicate în timp ziduri fortificate cu alte turnuri. Cetatea a fost ridicată în secolul al 14-lea de un conducător din zona Haţegului, pe nume Cândea, iar urmaşii acestuia au continuat să construiască şi să întreţină cetatea. Familia nobililor Cândea a fost considerată, până în secolul al 17-lea, cea mai influentă familie din Ţara Haţegului. Expansiunea regatului maghiar l-a determinat pe ctitorul ei să treacă la catolicism şi să îşi schimbe nume din Cândea în Kendeffy.
Cetatea Colţ a avut doar rolul de a-i proteja pe conducătorii ei, nefiind un obiectiv strategic în campanile militare din Evul Mediu. Cu toate acestea, stăpânii cetăţii, în caliatte de aliaţi ai Ungariei, au luptat împotriva otomanilor şi, din acest motiv, aceştia au fost recompensaţi cu funcţii şi cu domenii. Cetatea a fost abandonată de familia Kendeffy la începutul secolului al 18-lea când aceasta s-a mutat în alte locuri.
Cetatea este legată însă de numele celebrului scriitor francez Jules Verne, o ilustraţie cu ruinele acesteia găsindu-se în ediţia din anul 1892 a cărţii "Castelul din Carpaţi". Se pare că Jules Verne a călătorit în zona Hategului în perioada 1882 - 1886, împreună cu o tânără din Transilvania, pe nume Luiza, alături de care a trăit şi o poveste de dragoste. În mod sigur, Cetatea Colţ a fost sursa de inspiraţie pentru volumul "Castelul din Carpaţi".
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved