Alba Iulia se mândreşte cu o cetate de tip Vauban, a doua ca importanţă din Europa după o cetate similară din Luxemburg: Alba Carolina.
Alba Iulia se mândreşte cu o cetate de tip Vauban, a doua ca importanţă din Europa după o cetate similară din Luxemburg: Alba Carolina. Construită în secolul al 18-lea, cetatea în formă stelată este unică în această parte a Europei. Cetatea a avut rol de fortificaţie strategică de apărare a Imperiului Habsburgic împotriva eforturilor militare ale Imperiului Otoman şi de consolidare a puterii habsburgice pe plan local. Ansamblul făcea parte dintr-un sistem mai larg de puncte fortificate, menite a asigura defensiv noile provincii cucerite. Lucrările pregătitoare au început prin ridicarea topografică din anul 1711, a oraşului şi cetăţii medievale. Zidurile, uşor oblice, s-au ridicat din cărămidă şi piatră printr-o tehnică fără denivelări, pentru a provoca ricoşarea ghiulelelor metalice. Proiectul iniţial nu s-a realizat în întregime, resursele financiare habsburgice fiind îndreptate ulterior spre fortificaţii situate mai aproape de graniţa cu otomanii. Astfel, după 1738, nu s-a mai construit circa zece la sută din dispozitivul gândit iniţial, renunţându-se la construirea unei a patra linii de apărare iar dintre şanţurile exterioare n-a fost terminat decât cel dinspre oraş. Corpul principal al cetăţii este de forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată tipică sistemelor de acest gen. Intrarea în cetate se făcea prin intermediul a şase porţi, amplasate în număr egal, la est şi la vest, câte una pe fiecare linie de apărare. Bogăţia şi varietatea decorului plastic întâlnit la primele patru porţi oferă cetăţii bastionare Alba Carolina un caracter unic în rândul fortificaţiilor de acest profil din Europa. Reliefurile şi statuile baroce care împodobesc aceste porţi sunt inspirate din faptele legendare ale eroilor antici sau din războaiele austro-turce.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved