Sumar: Proiect de reformare a legilor sistemului de justiţie / Vizita preşedintelui Emmanuel Macron la Bucureşti / Bucureştiul şi situaţia din Afganistan
Proiect de reformare a legilor sistemului de justiţie
Alăturată UE în 2007, România a înregistrat în ultimii ani succese notabile în justiţie, remarcate de Bruxelles, care supraveghează strict acest domeniu. Acum, Comisia Europeană cere Guvernului de la Bucureşti mai multe detalii despre proiectul de reformă semnificativă a sistemului de justiţie din România, făcut public, miercuri, de ministrul de resort, Tudorel Toader, proiect care a generat numeroase reacţii. Ireversibilitatea progreselor făcute de România în lupta anti-corupţie în ultimii 10 ani este esenţială pentru Comisia Europeană, se precizează într-o declaraţie a executivului comunitar. Proiectul de reformă, vehement criticat de opoziţia de la Bucureşti, a fost catalogat de preşedintele Klaus Iohannis, drept un "atac împotriva statului de drept". Iniţiativa, care vine la şase luni după o încercare a guvernului de centru-stânga de la Bucureşti de a relaxa legile anticorupţie, prevede inclusiv reducerea competenţelor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care nu ar mai putea investiga judecătorii. Schimbările sunt multiple, de la modul în care sunt numiţi procurorii şefi şi până la înfiinţarea unei unităţi speciale de urmărire a infracţiunilor comise de magistraţi. "Dacă acest amestec de măsuri este adoptat de guvern şi aprobat de Parlament, eforturile României din ultimii mai bine de zece ani vor fi şterse, iar sistemul de justiţie se va întoarce într-o perioadă în care era subordonat politicii'' - a venit reacţia promptă a şefului statului. Conform legilor în vigoare, preşedintele numeşte procurori-şefi, la propunerea ministrului justiţiei şi după acordul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), organismul care garantează independenţa justiţiei. Totodată, Toader a propus ca ministrul justiţiei, care este numit politic, să preia controlul asupra unităţii de inspecţie judiciară, de la CSM. Analişti şi magistraţi consideră că acest lucru ar duce la imixtiunea politicii în sistemul de justiţie. În acelaşi timp, Parchetul General consideră aceste propuneri drept un semnal de alarmă, afirmând că procurorii nu au fost consultaţi.
Vizita preşedintelui Emmanuel Macron la Bucureşti
Într-un discurs rostit la ambasada Franţei din Bucureşti, şi preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat că, în forma actuală, propunerile de modificare a legilor justiţiei nu sunt în acord cu promisiunile de continuare a luptei anticorupţie. Liderul de la Paris a făcut, joi, prima sa vizită oficială în România, unde, împreună cu omologul său, Klaus Iohannis, a convenit aprofundarea parteneriatului strategic între cele două ţări. Au fost semnate o serie de acorduri, inclusiv pentru producerea de sisteme de rachete tactice de ultimă generaţie. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat interesul Bucureştiului pentru creşterea investiţiilor franceze şi de colaborare pentru consolidarea proiectului european, dar a reamintit şi obiectvul României de aderare la spaţiul Schengen. El a subliniat că România acţionează deja de facto ca un stat responsabil al spaţiului Schengen, luând parte solidar la toate eforturile de consolidare a frontierelor externe ale UE, şi a apreciat că aderarea României va consolida securitatea comună şi va transmite un semnal puternic în sprijinul construcţiei europene. La rândul său, Emmanuel Macron a declarat: "Suntem decişi să lucrăm împreună pe foaia de parcurs pentru viitorul UE, pentru zona euro şi pentru toate demersurile care trebuie făcute în viitor, pentru că ştim că sunteţi ferm hotărâţi să integraţi România într-o Europă care merge înainte şi zona euro reprezintă în acest sens un element de convergenţă". În cursul vizitei la Bucureşti, Emmanuel Macron a avut discuţii şi cu premierul Mihai Tudose.
Bucureştiul şi situaţia din Afganistan
România a salutat, alături de alţi aliaţi NATO, anunţul preşedintelui american Donald Trump de intensificare a campaniei militareă împotriva insurgenţilor din Afganistan. Liderul de la Casa Albă a exclus orice retragere a SUA din această ţară, exprimându-şi convingerea că o retragere rapidă ar crea un vid de care ar profita atât Al-Qaida, cât şi gruparea terioristă Stat Islamic. La Bucureşti, ministrul apărării, Adrian Ţuţuianu, a precizat că şi România, care este al patrulea contributor cu trupe din Alianţa Nord Atlantică, ar putea să-şi mărească efectivele la misiunea 'Resolute Support'. În această săptămână, militarii Batalionului de Infanterie Protecţia Forţei "Brave Hearts" Focşani au preluat misiunile româneşti în teatrul de operaţiuni din Afganistan, înlocuindu-i pe cei din Batalionul 151 "Lupii Negri" din Iaşi, în cadrul misiunii NATO Resolute Support. Cei peste 600 de soldaţi români se vor axa, în principal, pe securizarea bazei din Kandahar, executând patrule alături de militarii din coaliţie, armata şi poliţia afgană. Militarii români vor asigura şi securitatea celui mai mare aeroport din sudul Afganistanului. Regiunea rămâne una cu probleme în ceea ce priveşte securitatea. Cel mai recent incident în care a fost rănit şi un militar român a avut loc cu două săptămâni în urmă. Potrivit datelor Ministerului Apărării de la Bucureşti, 25 de militari români au murit în timpul misiunilor din Afganistan, la care participă din 2001. Alţi peste 100 de militari români au fost răniţi până acum în acest teatru de operaţiuni.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved