România este membră a Uniunii Europene din 2007. Încă dinainte de aderarea la comunitatea europeană, subiectul trecerii la moneda unică euro a fost extrem de prezent pe agenda publică.
România este membră a Uniunii Europene din 2007. Încă dinainte de aderarea la comunitatea europeană, subiectul trecerii la moneda unică euro a fost extrem de prezent pe agenda publică. De-a lungul anilor, s-au vehiculat mai multe posibile date de intrare a României în zona euro, iar anul 2019 era cel mai des evocat. Criza economică şi problemele privind fragilitatea monedei europene au complicat dezbaterea, dar nu a apărut o dată alternativă. L-am întrebat pe eurodeputatul Theodor Stolojan, din grupul Partidului Popular European, fost prim ministru şi specialist in finanţe, dacă mai este realist obiectivul intrării României în zona euro în 2019. "Nu, ar fi trebuit să fim deja în mecanismul de supraveghere a cursului valutar, care ţine cam doi ani de zile, în care n-ar trebui să avem intervenţii importante ale Băncii Naţionale pentru susţinerea cursului. Adică, de fapt, cursul să fie un rezultat al echilibrelor din economie, predictibile, stabile şi aşa mai departe. Deci, 2019 este exclus".
Recent, cursul leului, moneda naţională a României, a ajuns la cea mai scazută valoare din istorie în raport cu euro, fapt care a stârnit îngrijorare la toate nivelurile, de la cel politic la cel economico-social. Cum ar fi trebuit să procedeze Banca Naţională a României? Theodor Stolojan: "Banca Naţională poate interveni fie în susţinerea dobânzii, fie în susţinerea cursului leului, atât timp cât aceste motive care determină o variaţie care nu ne convine a cursului sau a dobânzilor este dată de unii factori temporari. Ştiu eu? O întrerupere a exporturilor, dintr-un motiv de război sau de tensiuni într-o ţară sau alta unde noi avem exporturi, în ideea că aceşti factori încetează. Şi atunci nu are rost să produci o fractură în economie doar pentru un motiv temporar. Ceea ce nu poate face nicio bancă centrală, nu numai Banca Naţională a României, sau n-ar trebui să facă, este să-şi irosească rezervele internaţionale susţinând un curs în condiţiile în care economia a pierdut din competitivitate. N-am văzut încă nişte argumente solide din partea Băncii Naţionale, am văzut doar o serie de afirmaţii că avem deficit de cont curent în creştere, deci soldul operaţiunilor import-export din mărfuri şi servicii are, într-adevăr, un deficit în creştere, iar asta pune o presiune în piaţă. Există, după cum vedeţi, întârzieri mari în intrarea de fonduri europene în România şi există şi o încetinire a transferurilor de valută din diaspora către România. Şi, sigur, aceste elemente, spuse aşa, generic, susţin faptul că e o presiune pe cursul valutar, în sensul deprecierii, pentru a restabili un echilibru pe piaţă. Dar ne-ar trebui, poate, mai multe cifre şi analize cantitative făcute de către Banca Naţională în acest sens".
Este clar că toate aceste elemente nu ajută apropierii României de zona euro. Există chiar sectoare care trag profituri serioase din actuala situaţie, precum cel bancar, dupa cum subliniază europarlamentarul Theodor Stolojan: "Sistemul bancar din România, la ora actuală, câştigă foarte bine din schimbul valutar lei - euro. Românii din afară trimit euro, românii din ţară schimbă euro în lei... Sistemul bancar câştigă, iarăşi, foarte bine, încă, din diferenţa de dobânzi care se menţine şi se va menţine. Una este să te împrumuţi în euro în România, alta este să te împrumuţi în euro în Belgia sau în Germania... Există încă o diferenţă mare de dobânzi".
Băncile au şi o abordare teoretică a modului în care ar trebui să decurgă procesul de aderare a României la zona euro, abordare cu care Theodor Stolojan nu este de acord: "Sistemul bancar insistă că România nu poate adera, cu succes, spun ei, la euro decât atunci când vom atinge un grad de convergenţă reală. Prin asta se înţelege în principal un PIB pe locuitor - la paritatea puterii de cumpărare - mai apropiat de nivelul mediu din Uniunea Europeană. De ce mă deosebesc eu de sistemul bancar? Eu spun următorul lucru: România poate adera la zona euro şi în prezent, în condiţiile în care respectă echilibrele. A fi stat membru al zonei euro nu înseamnă neapărat că trebuie să fii dezvoltat la nivelul mediu din UE. Putem fi stat membru al zonei euro şi în condiţiile în care avem produse si servicii cu o valoare adăugată mai mică atât timp cât suntem competitivi, cât trăim în limita acestor resurse şi cât menţinem echilibrele predictibile şi stabile în economie. Din păcate însă, dacă ne uităm la ce se întâmplă în economie, acum, în România, deşi avem creştere economică, asistăm la un început de deteriorare a echilibrelor economice. Deficitul de cont curent e în creştere, deficitul bugetar e sub presiune şi el, deci nu avem, ca să spun aşa, un mod predictibil, când ne prezentăm în faţa Uniunii Europene şi a zonei euro, cu privire la echilibrele pe care trebuie să le susţinem pentru a fi parte a zonei euro".
Dincolo de abordarea economico-financiară a problemei, nu trebuie scăpat din vedere un aspect esenţial, de ordin politic. Theodor Stolojan, membru al Parlamentului European: "România, când a intrat în Uniunea Europeană, şi-a asumat angajamentul că va lua toate măsurile pentru a îndeplini criteriile de aderare la euro. Deci, dacă vrem să fim serioşi, trebuie să ne ţinem de acest angajament. În paranteză fie spus, cât timp România e în afara euro, e în afara deciziilor majore din Uniunea Europeană. Sigur că participăm la decizii, ne spunem cuvântul, dar, tot mai mult, tendinţa este ca Uniunea Europeană să se concentreze pe zona euro, pe deciziile care se iau în această zonă euro".
Ce trebuie făcut pentru a reveni pe calea către aderarea la moneda euro? Theodor Stolojan, eurodeputat din grupul Partidului Popular European, fost prim ministru şi specialist in finanţe, concluzionează: "Guvernul României ar trebui să elaboreze un plan de acţiune în care să arate foarte limpede când îşi propune România să intre în zona euro. Fie 2025, fie 2030, când vrem noi! Fie 2100... Dar să facem un plan de acţiune în care să spunem, concret, ce vrem să facem, ce trebuie făcut în politicile economice, fiscal, monetare, plan de acţiune care să ducă România într-un interval de maxim cinci ani de zile în zona euro".
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved