În paralel cu datele oficiale, dar complementar cu ele, diverşi experţi în educaţie şi asociaţii non-guvernamentale din domeniu fac propriile lor evaluări ale sistemului de învăţământ.
În paralel cu datele oficiale, dar complementar cu ele, diverşi experţi în educaţie şi asociaţii non-guvernamentale din domeniu fac propriile lor evaluări ale sistemului de învăţământ. Este cazul asociaţiei Human Catalyst care prin preşedinta sa, Laura Greta Marin, în colaborare cu alţi experţi a creat un anumit instrument de evaluare a şcolilor din punct de vedere social. Instrumentul se numeşte indice de risc socio-educaţional sau, pe scurt, IRSE. În prezent, acest indice a fost folosit doar pentru analizarea claselor din ciclurile primar şi gimnazial, care cuprind elevii din clasele 0 până la a 8-a, inclusiv, aşadar copii cu vârste între 6 şi 14 ani. IRSE combină mai multe date printre care cele care vizează riscul de abandon şcolar, adică ponderea elevilor repetenți, exmatriculați şi cu situația neîncheiată în şcoala respectivă. În al doilea rând, IRSE ia în calcul nivelul de pregătire a cadrelor didactice, adică ponderea profesorilor fără o pregătire satisfăcătoare, apoi gradul de pregătire a elevilor aşa cum reiese din rata participării elevilor de a 8-a la Evaluarea Naţională şi, în final, nivelul de dezvoltare socio-economică a localității, adică gradul de marginalizare potrivit studiilor provenite de la Banca Mondială. Care au fost rezultatele aplicării acestor criterii pentru anul şcolar 2016-2017, ne spune Laura Greta Marin. "Indicatorul IRSE este gradat de la 1 la 10 unde 10 este punctul maxim pe care-l poate obține școala cu cel mai mare grad de risc socio-educațional. În timp ce am făcut ierarhizarea, s-au detașat în mod natural 4 categorii de școli: școli performante cu IRSE între 0 și 1 (ele sunt în număr de 446 pe tot teritoriul țării), școli medii cu IRSE între 1 și trei (ele sunt cele mai multe, reprezentând 62% din totalul școlilor din România, adică un pic peste 2.600 de unități școlare), școli defavorizate în număr de 1.115, adică 26% dintre școli, iar pe ultimul loc se află școlile profund defavorizate, reprezentând 1% și fiind în număr de 54 pe tot teritoriul României."
Pe baza informaţiilor furnizate prin aplicarea IRSE, experţii în educaţie au putut întocmi chiar un profil generic al şcolii aflate în risc maxim socio-educațional în România. Laura Greta Marin. "Este situată într-o zonă aflată pe lista zonelor celor mai marginalizate așa cum au fost descrise de Banca Mondială. Sunt unități de învățământ mici, având în jur de 300 elevi. Procentul elevilor de etnie romă este de peste 10%, iar în unele, elevii aparțin în majoritate acestei etnii, fiind și școli segregate. Abandonul școlar este de peste 10%, putând să ajungă chiar și la 70%. Procentul cadrelor didactice fără pregătire adecvată sau performantă putând să ajungă și la 5%. Procentul elevilor neînscriși la evaluarea națională fiind de peste 30% din numărul elevilor înscriși în clasa a opta. Iar media notelor obținute numărul elevilor care se prezintă la Evaluarea Națională este mai mică de 5,50."
Evaluând şi comparând datele aferente anilor 2015, 2016, 2017, s-a detaşat şi o situaţie unică pe care experţii de la asociaţia Human Catalyst au numit-o "Fenomenul Brăila". "Fenomenul Brăila" are legătură cu înscrierea elevilor la Evaluarea Naţională, o testare a cunoştinţelor de limbă română şi matematică la care toţi absolvenţii de clasa a a 8-a participă pentru a se înscrie apoi la liceu, deci pentru a-şi continua studiile. În funcţie de notele obţinute la acest test, împreună cu restul rezultatelor şcolare, copiii se califică pentru admiterea la licee bune sau mai puţin bune. Tot în funcţie de aceste rezultate, se face şi un clasament informal al şcolilor generale. Ce înseamnă, de fapt, "Fenomenul Brăila" ne spune tot Laura Greta Marin. "Brăila era pe locul doi anul trecut în topul județelor cu media cea mai mare la Evaluările Naționale după București. Dar, în același timp, Brăila se distanța și cu cea mai mare rată de neparticipare a copiilor la Evaluarea Națională, aproape 40%. Ca să verificăm situația asta am sunat și am vorbit cu inspectori, cu directori de școală, dar și cu părinți care ne-au spus că a apărut o anumită "procedură" care se aplică de mulți ani: copiii cu rezultate slabe la învățătură sunt îndrumați sau forțați sau șantajați ca să nu se înscrie la testările naționale ca să nu scadă media școlii pe județ. Avem relatări de acest gen provenind, de fapt, din toată țară."
Pentru copiii cu rezultate slabe la învăţătură sau în situaţia de a fi corigenţi, e previzibil că vor obţine note mici la Evaluare, mai ales că înainte se dă şi o simulare a acestui test. De aceea, se pare că direcţiunea anumitor şcoli încearcă, în anumite cazuri, să forţeze neparticiparea lor la testarea naţională, aşa cum i s-a şi întâmplat unei mame din Bucureşti. Băieţii ei, tripleţi, nu aveau note de trecere la matematică, fiind în pragul corigenței. În loc să li se dea tripleţilor posibilitea de a-şi corecta sau nu notele, s-a petrecut altceva, după cum aflăm de la mama lor. "Aveau note mici, iar eu nu știam de ele. M-a uimit lucrul acesta. Știam că sunt elevi slabi, dar nu atât de slabi ca să ia note de 2 și de 3. După aceea, doamna directoare mi-a spus chiar direct că va fi atentă la doamna profesoară de matematică pentru ca aceasta să nu-i treacă. Voia să-i lase corigenți ca să nu intre la evaluare și astfel, luând acolo o notă mică, să nu strice media pe școală, școala dânsei fiind o școală bună. Chiar așa s-a exprimat. Mi s-a părut că a fost o presiune din partea doamnei directoare asupra profesoarei."
Pe lângă faptul că presiuni de genul acesta nu sunt legale, mămica tripleţilor consideră că ele afectează şi moralul copiiilor. "Vor rămâne să se înscrie la sesiunea din toamnă și atunci, e ca și cum ar fi fost înfrânți, ca și cum ar pleca în viață cu aripile retezate. Și ei au avut un fel de cădere nervoasă și se gândeau că n-are nici un rost să mai învețe că tot rămân corigenți."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved