Prevăzută iniţial pentru martie 2011, aderarea României la spaţiul comunitar, alături de Bulgaria, a fost amânată în mod repetat, motivele invocate de-a lungul timpului ţinând de neîndeplinirea unora dintre obiectivele asumate în cadrul MCV.
Prevăzută iniţial pentru martie 2011, aderarea României la spaţiul comunitar, alături de Bulgaria, a fost amânată în mod repetat, motivele invocate de-a lungul timpului ţinând de neîndeplinirea unora dintre obiectivele asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Este vorba despre obiective legate de corupţie, justiţie şi combaterea crimei organizate, dar, amintesc responsabilii de la Bucureşti, nu ar trebui făcute conexiuni între aderarea la Schengen şi MCV. Faptul că România a îndeplinit toate condiţiile tehnice, recunoscut de toate statele membre încă de acum câţiva ani, apare în mod recurent în declaraţii ale unor decidenţi de la Bruxelles sau în diferite cancelarii, dar concretizarea întârzie.
Pe fondul afluxului masiv de refugiaţi spre vestul Europei din ultimii ani, obiectivul României pare însă tot mai aproape de realizare. La scurt timp după ce, în discursul privind starea Uniunii, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a pledat, în septembrie, pentru primirea celor două ţări în Schengen, mesajul a fost reluat la Bucureşti de comisarul european în domeniul securităţii, Julian King. Dar şi de către raportorul special Ulla Schmidt, care, tot la Bucureşti, cu prilejul prezentării unui document privind "Promovarea stabilităţii în regiunea Mării Negre", a declarat că aderarea României şi Bulgariei la zona Schengen reprezintă un pas care evident trebuie făcut, condiţiile preliminare fiind îndeplinite. "Iniţiativa sinergiilor Mării Negre trebuie readusă la viaţă şi trebuie completată de o strategie macroregională. Cred că în perioada 2018-2019, când România şi Bulgaria vor prelua preşedinţia Uniunii Europene, aceste mandate vor pune în evidenţă potenţialul imens din zona Mării Negre", a subliniat, cu acest prilej, Ulla Schmidt.
Potrivit raportului întocmit de raportor, regiunea Mării Negre are un potenţial imens, dar care se confruntă cu dificultăţi imense, având oportunitatea de a se dezvolta într-o direcţie pozitivă sau să se confrunte cu noi crize. În septembrie, Comisia Europeană a solicitat oficial tuturor guvernelor statelor membre ale Uniunii să aprobe integrarea totală a României şi Bulgariei şi a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere procedurile de aderare pentru a spori siguranţa Uniunii Europene în faţa terorismului şi a provocărilor legate de migraţie.
La Bucureşti, analistul politic Bogdan Chirieac este sceptic, însă, în privinţa şanselor de intrare în Schengen în ciuda faptului că Jean-Claude Juncker s-a pronunţat deschis pentru acest lucru: "Ştiţi foarte bine că au apărut imediat reacţii de acolo de unde nu ne aşteptam, inclusiv din Austria, împotriva acceptării celor două ţări în Spaţiul Schengen. Pe de altă parte, în acest moment nici nu cred că ar fi bine ca România şi Bulgaria să mai intre în Schengen, fiindcă am avea probleme insurmontabile cu migraţia. Deocamdată, fluxurile migratorii doar în mod colateral trec prin România, altminteri încearcă să intre direct în Spaţiul Schengen. Deci, din acest punct de vedere, dacă am intra în Spaţiul Schengen am face un serviciu uriaş Uniunii Europene mai degrabă decât am avea noi de câştigat din acest lucru."
Aspiraţiile României sunt aceleaşi. Rămâne, însă, de văzut dacă semnalul încurajator venit din partea Bruxelles-ului va rezolva ceva sau vor exista din nou rezerve din partea unor ţări precum Olanda, care s-a remarcat prin opoziţie până acum? Invitat la Radio România, analistul politic Cornel Codiţă explică: "La ora actuală este un clivaj, o ruptură între ceea ce doreşte Comisia, ceea ce promovează media într-un fel prin preşedintele Comisiei şi ceea ce este umoarea, să zic aşa, politică, a liderilor din ţările principale europene, nu doar în Olanda. Teamă îmi este că va avea câştig de cauză proiectul redesenat, zielele trecute de preşedintele Franţei, Macron. Adică, ideea unei cooperări avansate între ţările avansate va căpăta clar substanţă şi întreaga construcţie Schengen va fi reorganizată. Adică, foarte probabil că va fi un Schengen al celor din nucleul principal şi altceva, nu se ştie ce, pentru ceilalţi. Deci, dacă o decizie politică nu este luată, să zicem, într-un an, un an şi jumătate, şansele scad foarte, foarte puternic să mai prindem vechiul mecanism Schengen. De alminteri, Emmanuel Macron s-a pronunţat şi a spus foarte clar că vechiul sistem Schengen, adică cel actual, nu mai funcţionează."
Deocamdată, aşa cum anunţa Jean-Claude Juncker într-o scrisoare de intenţie,
Bruxelles-ul a propus măsuri pentru menţinerea şi consolidarea spaţiului
Schengen. Comisia a propus actualizarea Codului frontierelor Schengen, astfel
încât normele privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele
interne să fie adaptate la imperativele prezentului, respectiv să fie în măsură
să răspundă ameninţărilor grave persistente şi în continuă evoluţie la adresa
ordinii publice sau a securităţii interne.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved