Ne îndreptăm azi spre sud-vestul României şi vizităm cel mai mare parc mulinologic din sud-estul Europei. Este un parc de mori de apă, inclus în patrimoniul UNESCO şi restaurat la începutul anilor 2000 de Muzeul Astra din Sibiu, din fonduri europene.
Ne îndreptăm azi spre sud-vestul României şi vizităm cel mai mare parc mulinologic din sud-estul Europei. Este un parc de mori de apă, inclus în patrimoniul UNESCO şi restaurat la începutul anilor 2000 de Muzeul Astra din Sibiu, din fonduri europene. Istoria acestor mori de apă este foarte bogată şi se întinde pe parcursul a sute de ani. Întrucât morile sunt funcţionale, sunt afişate tabele cu programarea familiilor la măcinat. Unele au uşile încuiate, dar în altele, turiştii pot intra pentru a admira sistemul de funcţionare.
Am aflat de la Ion Voinea, din cadrul Serviciului de promovare a turismului al Direcţiei de patrimoniu al judeţului Caraş Severin, că fiecare moară are un nume. Aşadar, vă puteţi fotografia cu "Îndărătnica dintre râuri", "Frizoanea" sau cu "Moara de la tunel". Denumirile vin fie de la porecle ale familiilor din sat, fie sunt inspirate din legendele locului. "Ţinutul morilor de apă este un sit foarte interesant din Valea Almăjului, din judeţul Caraş Severin. Pe Valea Rudăriei, încă din 1241, a început construcţia acestor mori. În 1772 au fost consemnate opt, iar în 1874, erau deja 51. Datorită inundaţiilor produse de-a lungul timpului, au mai rămas 22 de mori. Morile acestea sunt construite din lemn, sunt de dimensiuni reduse şi au ca scop măcinarea cerealelor recoltate de locuitorii din comuna Eftimie Murgu. Sunt încă funcţionale şi macină în jur de 130-140 de kilograme de făină în 24 de ore. Localnicii au exploatat la maximum avantajele terenului, corectând aspectele dezavantajoase prin străpungeri în tunele, în stâncă, prin acumulări în spatele unor baraje. Instalarea morilor s-a făcut pe ambele maluri ale pârâului Rudăria. Numele de Rudăria provine de la ocupaţia locuitorilor: prelucrarea lemnului. Locuitorii acestor zone au fost secole la rând lucrători în lemn."
În Valea Almăjului, din păcate, sunt puţine pensiuni. Numărul locurilor este limitat, aşadar, dacă doriţi să vă cazaţi chiar în apropierea vestitelor mori, va trebui să vă faceţi rezervarea din timp. Însă merită, după cum aflăm de la Ion Voinea, din cadrul Serviciului de promovare a turismului al Direcţiei de patrimoniu al judeţului Caraş Severin. "Valea Almăjului este o zonă extraordinară din punct de vedere turistic. Face legătura cu Cheile Nerei. Acestea sunt cele mai lungi şi cele mai sălbatice chei din România, cu o lungime de 22 de km. Dinspre Anina, pe Cheile Minişului, se poate ajunge la cascada Bigăr. Aceasta a fost declarată una dintre cele mai frumoase cascade din lume. În privinţa gastronomiei, fiecare localitate oferă ceva tradiţional. În zona Almăjului, vi se oferă mămăligă cu brânză. Însă e o brânză de munte care se găseşte numai în zona noastră. De asemenea, se prepară mâncăruri extraordinare la ceaun. Valea Almăjului se poate vizita pe tot parcursul anului. Drumurile sunt excelente la ora actuală. Se intră dinspre E70 spre localitatea Bozovici circa 70 de km, iar dinspre Anina-Oraviţa, pe DN57B, spre Eftimie Murgu, zona Văii Almăjului."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved