În România mai funcţionează patru turnătorii de clopote. Una dintre ele se află lângă Râmnicu Vâlcea şi exportă în ţări din Europa, Asia şi America de Sud.
În România mai funcţionează patru turnătorii de clopote. Una dintre ele se află lângă Râmnicu Vâlcea şi exportă în ţări din Europa, Asia şi America de Sud. Si în Maramureş se află una dintre cele mai apreciate turnătorii de clopote din România. Radu Blotor este cel care a pus bazele acestei afaceri în urmă cu aproape 15 ani. Are studii muzicale dar i-a plăcut să lucreze cu metalele lichide şi poate face diferenţa dintre un sunet melodios şi un sunet fals. S-a specializat în Rusia, la cea mai mare turnătorie de clopote de aici, apoi în Olanda, dar şi în Germania unde se află cea mai veche turnătorie de clopote din Europa. De peste un deceniu toarnă clopote pentru majoritatea lăcaşelor de cult din România, clopote care răsună şi astăzila Mănăstirea Putna, Biserica Cotroceni, Cernica, Catedrala Mioveni, Mitropolia Iaşi dar şi la multe alte biserici şi mănăstiri celebre din ţară: "Am împletit tehnologia adusă din Rusia cu cea din vestul Europei şi am creat un sunet ortodox românesc, cu un timbru muzical mai cald. Nici ca în Rusia care este un sunet prea închis, jalnic, dar nici ca cel din vestul Europei care este foarte înalt, un sunet rece. Deci am obţinut sunetul clopotelor care, la ora actuală, sună în peste 1000 de biserici din România şi din străinătate. Si învăţăm continuu, niciodată nu ajungi la etapa finală, niciodată nu ajungi să spui "am făcut clopotul perfect". Chiar şi specialiştii din Germania după 500 de ani încă studiază sunetul clopotului".
De câţiva ani buni, locul clasicului clopotar a fost înlocuit în biserici de noile tehnologii. Ele pot suna individual sau în diferite combinaţii în data şi la ora dorită. Totul este programat şi instalat chiar de către făuritorii clopotelor. Radu Blotor: "La Biserica Palatului Cotroceni, la Preşedinţia României, avem un clopot de 1116 kg cu automatizare, comandat prin satelit, merge automat pentru următorii 50 de ani. Am montat şi un ceas şi tot sistemul se reactualizează în fiecare noapte la ora 12 pentru că este prin satelit conectat la un ceas atomic din Germania, lângă Frankfurt. Deci 50 de ani nu umbli la clopot. Solstiţiile iarnă-vară se schimbă automat, bate orele exacte, e programat duminica la ce ora să bată şi când să se oprească. Este un sistem foarte performant. Mai nou, se întâmplă şi la sate, unde sunt din ce în ce mai puţini oameni pasionaţi să tragă clopotele. Sistemul de automatizare este indicat pentru că are grijă de viaţa clopotului. El controlează bătaia limbii, intensitatea cu care loveşte limba într-o parte, loveste şi în cealaltă parte...."
Prinse în buchet, clopotele pot cânta o melodie religioasă. Când atârnă grele chiar şi de 10.000 de kilograme, produc un "dang" grandios, cu ecou prelung care pot chiar să spargă norii prin vibraţia lor puternică. La Turnătoria de clopote din Baia Mare oamenii apelează şi pentru a cumpăra astfel de clopote care să împrăştie norii grei care se abat asupra culturilor agricole, ne mai spune Radu Blotor: "Am primit un telefon de la directorul podgoriei Cotnari care era interesat de nişte clopote. Se dorea un set de trei clopote pentru a alunga ploile cu gheaţă care afectau viile. Am făcut trei clopote, cel mai mare era de 700 de kg, le-am instalat cu sistem de automatizare, comandă de la distanţă şi de pe telefonul mobil, iar acum, dupa 5 ani, nu a mai bătut piatra peste vii. Am mai instalat un set de trei clopote la Nimăieşti, judeţul Bihor, dar fără sistem de automatizare, aveau clopotari. Când le-am instalat ploua foarte tare, toţi eram uzi, însă când am făcut probele şi am tras clopotele deasupra bisericii s-a făcut cer senin, în rest ploua tare.. Sunt clopotele care sună puternic, au rezonanţă foarte lungă".
Într-un an, la Turnătoria din Baia Mare, se produc peste 500 de clopote. Însă nu se pot turna direct cu tonalitatea dorită, pentru acordarea clopotelor acestea sunt trimise în Olanda unde se fac clopote din anul 1872. Patronul firmei din Baia Mare are însă în plan achiziţionarea unui astfel de utilaj, chiar dacă este destul de costisitor. El mai spune că învaţă mereu câte ceva cu fiecare clopot pe care îl face. Iar în această afacere, importantă este pasiunea, mai presus de câştig: "Câştigul este între 3 si 8%. Câştigurile nu sunt mari pentru că se lucrează cu materiale foarte scumpe, daca vrei să faci calitate. Lucrând cu materiale de mare calitate, care sunt aduse din import, preţurile sunt pe măsură. România nu mai produce nimic. Bronzurile sunt din Germania, nisipul din Bulgaria, vopselele din Germania, ceara din Olanda. Apoi manopera este destul de ridicată, pentru că fiecare piesă este unicat, nu se lucrează în serii. Trebuie multă atenţie, pentru că un mic defect la formă duce la un clopot rebut. Trebuie să ai oameni îndrăgostiţi de lucrul pe care-l fac. Beneficiarul, preotul ortodox, trebuie să înţeleagă că ei cumpără un instrument muzical... care este chemarea la biserică, este glasul lui Dumnezeu."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved