"Comisia Europeană are datoria să protejeze companiile europene. Acum trebuie să acţionăm", a declarat preşedintele forului european, Jean-Claude Juncker.
"Comisia Europeană are datoria să protejeze companiile europene. Acum trebuie să acţionăm", a declarat preşedintele forului european, Jean-Claude Juncker, înainte de lansarea procesului legii de blocaj, "blocking status", care urmăreşte să neutralizeze efectele extrateritoriale ale sancţiunilor americane pentru companiile europene care vor să investească în Iran. Este vorba despre un regulament european datând din 1996, creat atunci pentru a contracara embargoul asupra Cubei şi până la urmă neutilizat deoarece dezacordul a fost rezolvat la nivel politic. Acum, legea amintită revine în atenţie în urma deciziei SUA de a se retrage din acordul nuclear cu Iranul şi trebuie adaptată până la 6 august, când vor intra în vigoare primele sancţiuni decise recent de Washington.
Aşa-numita lege de blocaj permite companiilor şi instanţelor europene să nu se supună reglementărilor privind sancţiunile adoptate de ţări terţe şi stipulează că nici un verdict decis de tribunale străine pe baza acestor reglementări nu s-ar aplica în UE. Este vorba despre protejarea companiilor internaţionale unde există şi implicare europeană în faţa deciziilor Administraţiei americane, a explicat europarlamentarul Iuliu Winkler: "Statele Unite părăsesc multilateralismul. Statele Unite sunt într-un proces de a ataca Organizaţia Mondială a Comerţului. Ele sunt nemulţumite de OMC, ele sunt nemulţumite de acordurile de comerţ multilaterale în care Statele Unite au fost, zice preşedintele Trump, păcălite de către partenerii de pe piaţa globală. Acum Statele Unite se retrag dintr-un acord multilateral crucial, după părerea mea, în zona Orientului Mijlociu. Deci tot acest asalt asupra multilateralismului înseamnă de fapt, cum spuneau analiştii americani, tactica cawboy-ului singuratic pe care preşedintele Trump o urmează. Multilateralismul este o chestiune esenţială pentru Europa şi pentru Uniunea Europeană atât în ceea ce priveşte comerţul şi economia, cât şi în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale geopolitice sau strategice. Gândiţi-vă ce a însemnat în secolul trecut Europa individualismelor. Evident că nu dorim să ne întoarcem acolo şi evident că vrem în Europa, sigur, cu un accent puţin diferit din partea cancelarului Merkel, cu un accent mai săltăreţ, mai tineresc din partea preşedintelui Macron, dorim să învăţăm pe plan global şi să luptăm în toate condiţiile şi cu toate mijloacele pe care le avem pentru păstrarea multilateralismului."
Bruxelles-ul a decis, de asemenea, să permită Băncii Europene de Investiţii să faciliteze investiţiile companiilor europene în Iran, Comisia menţinându-şi, în acelaşi timp, cooperarea cu acesta. "Nu există soluţie alternativă la acordul cu Iranul", a declarat şi şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini, în replică la discursul omologului său american, Mike Pompeo, care a evocat 12 condiţii drastice pentru a încheia un nou acord cu Teheranul în locul celui încheiat în 2015, care prevede limitarea programului nuclear iranian în schimbul ridicării sancţiunilor. "Toţi cei din Uniunea Europeană împărtăşesc ideea că acordul nu este perfect, însă trebuie să rămânem în acest acord şi să continuăm negocierile cu Iranul pe alte teme, precum programul de rachete balistice", a declarat pentru presă şi cancelarul german Angela Merkel.
Analizând decizia Uniunii Europene în raport cu cea a liderului de la Casa Albă, Adrian Mitroi, profesor de Relaţii Internaţionale la ASE, apreciază că balansul Europei între instinctul comercial şi cel geostrategic este foarte complicat. Intrăm într-o zonă foarte interesantă şi, probabil, critică economic, consideră profesorul Mitroi, o zonă în care presiunea merge cel mai evident asupra preţului barilului de petrol, cu consecinţa imediată - uşoară încetinire economică. Nu trebuie uitată în această ecuaţie dependenţa Europei de gazul rusesc şi faptul că Washingtonul este în defavoarea acestor relaţii comerciale. Poate spera Uniunea Europeană să ajungă unul din polii de putere ai planetei alături de SUA, Rusia, China? Profesorul Adrian Mitroi este mai degrabă sceptic: "Sincer cred că nu, pentru că a pierdut foarte mult în tăria politicii externe. Europa nu prea joacă în jocurile de politică externă. Economic este încă fragilă. Continentul american a reuşit foarte bine, Uniunea Europeană nu are o trezorerie comună şi atunci politicile sunt uşor defazate. Suntem sensibili aici la un dolar mai puternic sau la dobânzi mai mari pe dolar. Faptul că noi suntem în plin proces de reformatare a UE şi am pus secundar acum şi partea economică, trezoreria comună, toate aceste lucruri bune care ne-ar fi dat mai multă tărie şi economică, pierdem un pic de viteză." Dar, mai spune profesorul Mitroi, există şi marele plus al faptului că Europa recunoaşte că "sunt mult mai multe lucruri care ne leagă, decât cele care ne dezleagă".
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved