Discutăm despre influenţa pe care o are mediul online asupra alegerii unei destinaţii de vacanţă şi asupra locurilor pe care ne propunem să le vizităm.
În România, în special acolo unde pot fi adunate din pădure, ciupercile sunt pregătite pentru a fi transformate direct în mâncăruri sau sunt conservate pentru a fi folosite în salate sau în diferite preparate.
Timişoara, cel mai mare oraş din vestul României, se pregăteşte de sărbătoare. În perioada 31 iulie - 3 august, sunt programate, în locuri emblematice ale orașului, multe evenimente muzicale, proiecţii de filme, recitaluri şi ateliere creative la care sunt aşteptaţi atât locuitorii oraşului, cât şi turişti din ţară şi din străinătate.
Rudele mai acrişoare ale cireşelor, vişinele sunt folosite nu numai pentru un desert, ci şi pentru a pregăti o supă. Din vişine se pot obţine siropuri, gem şi dulceaţă ce pot fi utilizate ulterior la prăjituri.
Principala destinaţie estivală de vacanţă din România este litoralul Mării Negre, cu mai multe stațiuni dispuse între Năvodari, la nord, şi Vama Veche, la sud, aproape de frontiera cu Bulgaria.
Vara este anotimpul celor mai multe serbări câmpeneşti, ocazii de a asculta muzică tradiţională, dar de a petrece alături de familie şi de prieteni. Se poate spune că serbarea câmpenească este o alternativă la “ieşirea la iarbă verde”, iar în acest caz, pentru a pregăţi ceva gustos poate fi utilizat ceaunul în locul grătarului cu cărbuni.
Biserica Mănăstirii Trei Ierarh reprezintă, datorită motivelor sale decorative în piatră, una dintre marile atracții ale Iașului și ale României. A fost construită între anii 1637-1639 de domnitorul Moldovei, Vasile Lupu şi restaurată la sfârşitul secolului al 19-lea de arhitectul francez André Lecomte du Noüy.
Vinetele sunt vedetele incontestabile ale sezonului cald în gastronomia balcanică și mediteraneeană. Vinetele au ajuns în spaţiul românesc odată cu expansiunea otomană în Europa. În bucătăriile statelor din Balcani au pătruns diferite preparate şi mâncăruri din vinete, unele dintre ele având denumiri comune, precum musacaua.
Constanţa şi staţiunile turistice de pe litoralul românesc al Mării Negre reprezintă principala destinaţie estivală a României. Constanţa a fost fondată de grecii din Milet, care au ridicat cetatea Tomis, pe o peninsulă care reprezintă astăzi zona istorică a oraşului, unde se află clădiri vechi, la parterul cărora sunt deschise magazine sau restaurante cu terase. Tot în zona istorică să află muzee şi lăcaşuri de cult care pun în evidenţă Constanţa multiculturală şi multiconfesională.
Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord istoric privind drepturile pasagerilor aerieni, la 13 ani de la solicitarea Comisiei Europene de revizuire a normelor existente și de îmbunătățire a aplicării acestora. Conform acordului, a fost menținut nivelul despăgubirilor pentru întârzieri sau pentru anulări ale zborurilor, procedura de solicitare fiind simplificată.
Tăiat în bucăţi mai mici şi condimentat cu cimbru, busuioc şi piper, muşchiuleţul de porc poate fi făcut direct pe grătar. Există şi câteva preparate care necesită mai mult timp de pregătire, dar care au mai multe ingrediente în comparaţie cu muşchiuleţul la grătar.
Situată în centrul României, în extremitatea sudică a judeţului Braşov, la limita cu judeţele Argeş şi Dâmboviţa, Fundata este comuna permanent locuită aflată la cea mai mare altitudine din România, de circa 1300 de metri.
Bucătăria moldovenească are tradiții străvechi și feluri de mâncare care nu pot fi uitate de cei care ajung pe aceste meleaguri. Ciorbele aromatizate cu leuștean, sarmalele, pârjoalele sau tochitura cu denumire de origine sunt reprezentative pentru Moldova, la fel ca și plăcintele, unele numite alivenci, altele „poale-n brâu”.
Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, FIJET, a conferit municipiului Iaşi prestigiosul trofeu „Mărul de Aur”. Începând din 1971, FIJET oferă „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului.
Babicul de Buzău a primit recunoaștere europeană prin înscrierea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. „Babic de Buzău” a devenit astfel cel de-al 17-lea produs românesc protejat la nivelul Uniunii Europene care beneficiază de certificarea „Indicaţie Geografică Protejată”.
