În Uniunea Europeană vor intra în vigoare noi norme privind detergenţii care ajung pe piaţa unică. Aceste norme prevăd, printre altele, condiţii de calitate, în scpopul protejării consumatorilor şi a mediului, precum şi o etichetare care să evidenţieze provenienţa acestora.
În partea sudică a litoralului românesc al Mării Negre se află o zonă cu stufărişuri şi cu vegetaţie mai bogată, o zonă mai puţin vizibilă şi, în consecinţă, mai puţin vizitată. Este numită şi „microdeltă” pentru că nu se întinde pe o suprafaţă mare, însă şi aici sunt păsări de apă care şi-au ales acest loc pentru cuibărit. Portul turistic Mangalia este punctul de plecare pentru a ajunge, pe calea apei, în această microdeltă de pe coasta Mării Negre.
Cunoscut şi sub numele de ţipar de mare sau ştiucă de mare, zărganul (Beloni Beloni Euxini – lat.) este un peşte răpitor, cu un trunchi rotund şi subţire, cu o culoare gri-albastru pe spate şi argintiu pe burtă. Zărganul are un bot alungit, care seamănă cu un cioc de pasăre şi, deşi uneori este confundat cu peştele spadă, la maturitate este mai subţire şi poate ajunge la o lungime de 70 de cm. Zărganul poate fi pregătit în diferite moduri.
România s-a impus cu 2-0 în meciul jucat acasă, cu Cipru, în preliminariile Cupei Mondiale de fotbal. După această victorie de moral, fotbaliştii români speră să se califice la turneul final de anul viitor, găzduit de Canda, Mexic şi Statele Unite.
„Riviera Sud – Mangalia” este o destinaţie de top, datorită diversificatei oferte din perioada sezonului estival. Lanţul de staţiuni se remarcă prin hoteluri confortabile, o gastronomie pentru toate gusturile, posibilitatea practicării sporturilor nautice şi prin multă distracţie, în aqua park-uri şi în parcuri de aventură.
Tochitura figurează în meniurile multor pensiuni şi restaurante din România. Pregătită, după cum îi este numele, din carne şi organe mărunţite, tochitura este însoţită de mămăligă, brânză rasă şi, eventual, un ou ochi pus deasupra
Cazinoul din Constanţa a reintrat, începând din 21 mai 2025, pe lista obiectivelor turistice ce pot fi vizitate în cel mai mare oraş românesc de la Marea Neagră. Construită în stil Art Nouveau, clădirea străluceşte din nou, după un amplu proces de restaurare, care a durat 5 ani.
Oltenia are o gastronomie aparte, caracterizată de mâncăruri ceva mai condimentate, în care ardeiul iute are un rol important. Sunt preparate specifice, la care este folosit prazul cultivat îndeosebi în Oltenia.
Situată la circa 60 de km faţă de Braşov (important oraş din centrul României), Covasna este numită, deloc întâmplător, “staţiunea celor o mie de izvoare de apă minerală”.
Aflată în Evul Mediu sub suzeranitatea Imperiului otoman, Muntenia a preluat de la turci și, uneori, a adaptat unele preparate gastronomice.
Marile oraşe ale României se dovedesc destinaţii atractive, în special în perioada verii, atunci când găzduiesc cele mai multe evenimente. Clujul, de exemplu, a devenit cunoscut pe plan internaţional datorită festivalurilor de muzică Untold şi „Electric Castle”, evenimente care atrag turişti din întreaga lume.
Indianul Praggnanandhaa Rameshbabu, în vârstă de 19 ani, a câștigat Superbet Chess Classic România 2025, etapa de la București a circuitului Grand Chess Tour.
Agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei a perturbat masiv sistemul energetic mondial, ducând la o creştere imediată a preţurilor. Acest conflict a amplificat preocupările legate de securitatea energetică a Uniunii Europene, dependendentă în mare măsură, în acel moment, de importurile de energie din Rusia.
Specifică Olteniei, pâinea la ţest are o istorie milenară având la origine metodele folosite de populaţia dacică pentru coacerea turtelor din mei, secară şi grâu în interiorul unui vas de lut aşezat cu gura în jos pe vatra încinsă.
Scrumbia este o specie care nu poate fi crescută în regim de acvacultură, fiind capturată sezonier, din martie până în iunie, în cursul migraţiei ei pe Dunăre.
