Ștefan Baciu

Lugoj este o destinaţie pentru cei care doresc să descopere şi să viziteze lăcaşuri de cult, precum şi pentru cei cărora le place să vadă repere ale turismului cultural.

Varza murată este folosită atât la mâncărurile din perioada sărbătorilor de iarnă, cât ţi în timpul primăverii, în postul Paştelui, când se pregătesc mâncăruri de post.

Calea Victoriei este una dintre cele mai importante artere ale Bucureștiului și conectează centrul capitalei României cu Piața Victoriei, unde se află clădirea Guvernului. Are o lungime de circa 2,7 km și, de o parte și de alta, multe clădiri istorice,. precum Palatul Regal și Ateneul Român. Muzeele, magazinele, pub-urile, terasele și restaurantele sporesc atractivitatea turistică a Căii Victoriei.

La 9 martie, în calendarul creştin ortodox este marcată sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia (Armenia), iar în cel romano-catolic cei 40 de ostaşi capadocieni martiri. În România există tradiţia ca în această zi să fie pregătiţi mucenici, colaci din făină, copţi în cuptor sau fierţi în apă.

Radio România derulează în această lună campania „Stai sigur pe net”, o campanie de conștientizare care care aduce în prim-plan riscurile reale ale consumului iresponsabil de internet și social media în rândul copiilor și adolescenților. Ştefan Baciu ne explică de ce 1234 nu trebuie să fie o parolă atunci când accesăm diferite conturi pe internet.

Compusă din satele Dâmbovicioara, Podul Dâmboviţei și Ciocanu, comuna Dâmbovicioara este un loc perfect pentru o vacanţă rustică şi, totodată, un punct de plecare pentru drumeţii pe traseele din masivele montane din apropiere.

De câteva zile s-a intrat în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu excepţia unor zile când este dezlegare la peşte, credincioşii ortodocşi consumă doar mâncăruri din vegetale.

Ruta cultural-turistică „Pe urmele lui Constantin Brâncuşi” a fost lansată joi, 19 februarie, la Hobița, la festivitatea de deschidere oficială a Anului Naţional Constantin Brâncuşi. România a declarat 2026 Anul Național Constantin Brâncuși, pentru a marca împlinirea a 150 de ani de la naşterea sculptorului român care a revoluţionat arta modernă.

Bucovina se remarcă printr-o gastronomie specifică, apropiată de cea moldovenească, dar care poartă şi influenţa austriacă deoarece între anii 1775 şi 1918 această provincie istorică românească s-a aflat sub administraţia imperială de la Viena.

Ruta cultural-turistică „Pe urmele lui Constantin Brâncuşi” va fi lansată joi, 19 februarie, dată care marchează 150 de ani de la naşterea artistului născut la Hobiţa, în judeţul Gorj şi care a cunoscut celebritatea la Paris.

În conştinţa colectivă, Piaţa Universităţii reprezintă locul protestelor sociale sau al manifestărilor de bucurie după un succes din lumea sportului. Piaţa Universităţii face parte însă şi din centrul vechi al Bucureştiului, o atracţie pentru mulţi dintre cei care vizitează capitala României.

Transilvania este caracterizată, din punct de vedere gastronomic, de mâncăruri bogate în grăsimi, fiind influenţată de bucătăria austriacă şi maghiară. La unele ciorbe este pus tarhon, o plantă aromatică, venită în mod sigur pe filiera săsească. Este folosită frecvent slănina fiartă, afumată şi “tăvălită” prin boia de ardei, consumată pe durata întregului an ca atare sau ca adaos în diferite mâncăruri. Bucătăria din Transilvania este renumită pentru preparate precum balmoşul, supa de varză cu smântână sau mâncărurile cu carne afumată, unele cu denumire de origine precum ciorba ardelenească cu afumătură.

Brașov este cea mai vizitată destinație din România, după București. În perioada iernii este vizitat de turiștii care vin la schi în Poiana Brașov, dar multe alte atracții fac din acest oraș o importantă destinație turistică a României.

Gogoşile reprezintă un desert popular, care poate fi făcut fără prea multă bătaie de cap şi destul de repede. Gogoşile devin vedete la unele obiceiuri ale unor comunităţi, precum „Fuga Lolelor” de la Agnita, judeţul Sibiu.