Ștefan Baciu

Gogoşile reprezintă un desert popular, care poate fi făcut fără prea multă bătaie de cap şi destul de repede. Gogoşile devin vedete la unele obiceiuri ale unor comunităţi, precum „Fuga Lolelor” de la Agnita, judeţul Sibiu.

Situată într-o depresiune intramontană din Carpaţii Orientali, Vatra Dornei devine mai atractivă în perioada iernii datorită pârtiilor de schi. La baza pârtiilor de schi se află zona centrală a staţiunii, cunoscută în primul rând ca staţiune balneoclimaterică.

Pâinea de casă, sarmalele, mâncărurile pe bază de cartofi sau kürtőskalács se numără printre simbolurile gastronomice locale, arată un sondaj de opinie realizat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Harghita (Visit Harghita), în contextul pregătirilor pentru anul 2027, când judeţul va deţine titlul de Regiune Gastronomică a Europei.

În conştinţa colectivă, Piaţa Universităţii reprezintă locul protestelor sociale sau al manifestărilor de bucurie după un succes din lumea sportului. Piaţa Universităţii face parte însă şi din centrul vechi al Bucureştiului, o atracţie pentru mulţi dintre cei care vizitează capitala României.

Combinaţia de varză cu carne este prezentă în bucătăria românească. Varza tocată, dulce sau acră, este combinată cu carne de porc, de pui, de curcan sau chiar cu pește. Din foi de varză şi din carne tocată se pot obţine sarmalele, reprezentative pentru bucătăria românească.

Staţiunea montană Rânca reprezintă una dintre atracţiile judeţului Gorj, judeţ cunoscut în primul rând datorită operelor monumentale de la Târgu Jiu ale lui Constantin Brâncuşi, sculptor cu o mare influenţă asupra artei moderne, plecat din localitatea natală Hobiţa pentru a cunoaşte celebritatea la Paris.

În comunităţile de ruşi lipoveni, ucraineni şi sârbi din România este sărbătorit, în aceste zile, Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti.

Unii români petrec Revelionul pe stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii, alții combină distracția din oraș cu o cină festivă la un restaurant, însă există și tradiționaliști care preferă o cină prelungită până spre dimineață, uneori chiar acasă, alături de rude sau de prieteni.

Mărginimea Sibiului este cunoscută din anii 70 ai secolului trecut ca o destinaţie în care turiştii puteau dormi la localnici, bucurându-se în acelaşi timp de o gastronomie tradiţională.

În 20 decembrie, este ziua de Ignat când în România are loc sacrificarea rituală a porcului, din care vor fi obţinute preparatele tradiţionale pentru masa de Crăciun. Este nevoie de timp pentru ca pe masa de Crăciun să ajungă preparate tradiţionale precum piftie, lebăr, şorici, slănină, jumări, tobă, caltaboş, cârnaţi şi sarmale.

Localitatea Tismana din judeţul Gorj este cunoscută datorită mănăstirii ortodoxe cu acelaşi nume, ctitorită de călugărul Nicodim, spre sfârşitul secolului al 14-lea. Aflată într-un cadru natural deosebit, mănăstirea a fost construită într-un singur an, numele provenind de la arborii de tisă care acopereau odinioară întreaga zonă. În interiorul zidurilor care înconjoară biserica se afla intrarea unei peşteri în care a fost depozitat, în perioada 1944 – 1947, tezaurul României şi o parte a tezaurului Poloniei.

În România sunt pregătite multe şi gustoase mâncăruri de post, fiind utilizate preponderent cartofii, orezul şi varza murată. Mâncărurile cu prune afumate sau cu gutui pot fi pregătite, de asemenea, în variantă de post sau cu carne, preponderent de pasăre.

Situată la 12 km de Braşov, Poiana Braşov este, de departe, cea mai căutată staţiune montană din România, atât în timpul verii, dar, mai ales al iernii, atunci când pârtiile de schi sunt aglomerate.

Turta dulce se află printre dulciurile dăruite copiilor în această perioadă. În multe țări este un desert specific sărbătorilor de iarnă, având uneori și rolul de a decora bradul de Crăciun. În România, turta duce îşi face loc şi în ghetuţele copiilor, de Sf. Nicolae.