Cărțile vechi au fost diverse, așa cum sunt și astăzi. În această diversitate își avea un loc și cartea de medicină care însemna tratate științifice, cărți de tratare a bolilor timpului, cărți de educație și prevenție și altele. Și tipografiile române ale secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea au imprimat acest tip de carte, care a intrat în bilbioteci împreună cu cărți de medicină tipărite în afara spațiului românesc.
Catolicismul are o istorie veche în spațiul românesc, încă din secolul al XI-lea, în Transilvania, și la sfârșitul secolului al XII-lea, în exteriorul Carpaților, există mărturii care-l atestă. Prezența sa a însemnat și dezvoltarea învățământului. De la începutul secolului al XIX-lea, după ce a străbătut un interval de cinci secole, învățământul catolic modern s-a dezvoltat contribuind la educarea a numeroase generații de cetățeni români.
Muzeul Universității bucureștene s-a deschis în 1964, la centenarul instituției. De atunci, el funcționează ca depozitar al perioadelor istorice prin care ea a trecut.
Strategia actuală de extindere a Uniunii Europene trebuie să țină cont de experiența acumulată până acum, de rezultatele politicii de extindere, de menținerea standardelor și de interesele blocului comun. În fața noilor amenințări, Uniunea trebuie să rămână unită deoarece numai așa le poate face față.
Nicio altă influență nu a fost mai mare asupra spațiului românesc din ultimul mileniu ca influența turcă.
Ascultați aici emisiunea "În prim-plan, România" din 15.03.2026
O bună parte din istoria României din a doua jumătate a secolului XX a fost marcată de familia Ceaușescu. Ea l-a dat în primul rând pe Nicolae, liderul absolut al țării între 1965 și 1989. Dar alte nume nu aveau mai puțină influență asupra oamenilor și deciziilor începând cu soția Elena, continuând cu copiii și terminând cu frații și nepoții.
Alături de alte simboluri ale puterii, tronul este locul în care poate fi văzut monarhul, cel care întruchipează puterea, autoritatea și legitimitatea unui stat. Deși astăzi republică, România are o moștenire consistentă a formei regale de guvernământ. Iar patrimoniul românesc al tronurilor susține această moștenire.
Imperiul roman a perceput fluviul Dunărea ca pe o frontieră naturală cu lumea pe care o numea barbară. Prezența română la Dunărea de Jos, în zona viitorului spațiu românesc, a însemnat așezări civile, fortificații militare, lucrări publice.
În urma bombardamentelor asupra Iranului, blocul european cere detensionare și abținere de la abordări violente. Cea mai bună cale de urmat, în opinia Uniunii Europene, sunt diplomația și negocierea.
Ascultați aici emisiunea "În prim-plan, România" din 01.03.2026
Pe 20 februarie 1856, societatea română făcea un pas mare către modernizare prin eliberarea din sclavie a romilor. Un capitol foarte sensibil al trecutului era închis, însă se deschidea altul, al integrării și construirii unui climat al recunoașterii și egalității.
Jurist, diplomat, jurnalist și veteran al primului război mondial, Grigore Gafencu a fost unul dintre reprezentanții importanți ai Partidului Național Țărănesc din România interbelică. După 1945, Gafencu a fost și unul dintre liderii exilului român de după instalarea regimului comunist.
Pentru cultura română, data de 19 februarie 2026 este una foarte importantă deoarece se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, sculptor de talie mondială.
Ascultați aici emisiunea "În prim-plan, România" din 15.02.2026
