Când se face referire la spațiul Uniunii Europene, partea continentală este cea care captează atenția. Însă există și o parte insulară și una de coastă a blocului european care se confruntă cu aceleași provocări. Pentru acestea, executivul comunitar are o strategie pentru insulele și comunitățile costiere pe care le reprezintă.
Regimul comunist a excelat în câteva practici: violență, încălcarea drepturilor și minciună. Întreaga raportare a regimului la realitate era minciună, începând de la marile chestiuni până la micile detalii. Practica de a minți mergea mână în mână cu cenzura, iar în economie minciuna era chiar o strategie vitală a regimului pentru supraviețuirea sa.
Ascultați aici emisiunea ”În prim-plan, România” din 21.06.2026
În istorie, războaiele s-au purtat întotdeauna și pe alte căi decât cele militare. Spionii, sabotajele, agenții de influență și propaganda și-au pus la dispoziție capacitățile de a schimba soarta conflictelor în care erau implicate armate.
Filosof, teolog și cleric al secolului XX, Andrei Scrima a reprezentat acea parte a spiritualității române atașată ideilor, principiilor și valorilor creștine, ecumenice și umaniste. Scrima a căutat să promoveze o lume mai bună între creștini și și-a asumat o misiune universală în acest sens.
Cea mai recentă întâlnire a inițiativei țărilor mici a avut pe agendă discutarea legii medicamentelor critice, marile provocări privitoare la insuficiența forței de muncă pentru sectoarele din sănătate și start-up-urile care creează tehnologii noi.
Pentru comuniști, oamenii cei mai valoroși dintr-o societate și care erau împotriva lor erau principalii dușmani. Țăranii cei mai harnici, cei mai respectați și cei mai educați mai fost primele vicitime de la sate ale instaurării regimului. Denumiți în batjocură ”chiaburi”, cu un cuvânt de origine turcă, ei au fost calomniați, deposedați de bunuri ori aruncați în închisori.
Ascultaţi aici emisiunea "În prim plan, România" din 07.06.2026.
Ascultați aici emisiunea ”În prim-plan, România” din 31.05.2026.
La începutul toamnei anului 1924, în luna septembrie, evenimente violente începeau în localitatea Tatarbunar, în sudul Republicii Moldova, pe teritoriul Ucrainei de azi, ca efecte ale acțiunilor unor agenți sovietici. Era o provocare fățișă la adresa suveranității noului stat România Mare, care avea să intervină militar și să restabilească ordinea după câteva zile de haos. Urmarea înfrângerii rebeliunii de la Tatarbunar a fost însă apariția unui stat-fantomă, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, pe granițele râului Nistru.
În Bucureștiul secolului al 19-lea, între multele familii prospere străine devenite românești, una era familia Ascher. De origine evreiască, ea a fost parte din elita financiar-bancară și comercială a capitalei României, de numele său se leagă dezvoltarea zonei cunoscută azi drept Centrul Vechi.
La începutul toamnei anului 1924, în luna septembrie, au avut loc evenimente în localitatea Tatar-Bunar, în sudul Republicii Moldova, pe teritoriul Ucrainei de azi. Grupuri înarmate venite din URSS treceau Nistrul ilegal, ocupau localitatea Tatar-Bunar, arborau drapelul roșu și nu mai recunoșteau suveranitatea statului român. Presa timpului și statul român le-au denumit acțiuni teroriste, iar istoricii au vorbit ca despre ”răscoală”, ”rebeliune”, ”acțiuni armate”.
Rețeaua feroviară a Uniunii Europene este o parte extrem de importantă a infrastructurii pentru mobilitate, coeziune, dezvoltare și reducerea poluării. Executivul european facilitează călătoria cu trenul pentru pasageri printr-un pachet legislativ care împrumută prevederi din practicile transportului aerian.
În iunie 1948, guvernul comunist dădea o lege prin care toate mijloacele de producție intrau în proprietatea statului. Astfel, întreaga economie era etatizată. Minele au fost, natural, și ele naționalizate și, mai mult decât atât, au fost considerate strategice, iar mineritului i s-a acordat o importanță crucială în economie.
Centrul Vechi al Bucureștiului este un perimetru mărginit la nord de bulevardul Regina Elisabeta, la sud de strada Halelor-Splaiul Independenței, la est de bulevardul Ion C. Brătianu și la vest de Calea Victoriei.
