Iancu de Hunedoara sau Ioan Corvin de Hunedoara a fost unul dintre marii lideri politici și militari ai Ungariei medievale din secolul al XV-lea. De origine română, Iancu s-a distins prin participarea la cruciadele vremurilor și prin ecourile pe care le-au produs faptele sale de arme în unele texte occidentale.
Relațiile transatlantice dintre spațiul european și Canada sunt printre cele mai solide și stabile ale bătrânului continent cu lumea externă. Uniunea Europeană și Canada împărtășesc valori comune și aceasta le-a apropiat semnificativ. Alianța pentru Viitor este ultima piatră de consolidare adăugată edificiului comun, europeano-canadian.
În 1906, România sărbătorea 40 de ani de domnie a regelui Carol I, constructorul și transformatorul ei într-o țară modernă. Cu acea ocazie s-a organizat o amplă expoziție aniversară care arăta în ce constase acea domnie fructuoasă.
Enciclopedia rezistenței împotriva totalitarismului îl cuprinde în paginile sale și pe episcopul romano-catolic Márton Áron.
Ascultați aici emisiunea ”În prim-plan, România” din 01.11.2026
În urmă cu 100 de ani, regina Maria, a doua suverană a României și cea care alături de soțul ei regele Ferdinand I a făcut România Mare, vizita Statele Unite ale Americii. Deși o vizită particulară, ea a trecut dincolo de vizita obișnuită a unei persoane. A beneficiat de o mare expunere mediatică și a fost un succes impresionant în opinia publică americană, care a dus la apariția României pe harta mentală a geopoliticii internaționale.
Jurist, diplomat și politician, Dimitrie N. Ciotori a trăit între 1885 și 1965 și a avut ca pasiune colecționarea de obiecte. Piesele sale cartografice denumite ”Donația Dimitrie N. Ciotori” au intrat în posesia Academiei Române, al cărei membru de onoare a fost, și formează una dintre cele mai interesante colecții de hărți ale instituției.
Formulată în 1988, Charta care unește universitățile europene este semnată azi de majoritatea universităților de pe bătrânul continent. Ea proclamă principii clare de funcționare a unei universități, gândite în cei aproape 1000 de ani de existență a învățământului superior. Magna Charta Universitatum 2020 a fost semnată acum șase ani pentru a da răspunsuri noilor provocări cu care se confruntă lumea de azi.
În 1926, apărea pe scena politică românească unul dintre cele mai importante partide, Partidul Național Țărănesc. În cei 100 de ani trecuți de atunci, partidul a condus România de două ori, între 1928 și 1933 și între 1996 și 2000. Partidul Național Țărănesc a fost unul dintre partidele cele mai lovite de represiunea comunistă, fiind interzis între 1947 și 1989. Între politicienii cei mai importanți pe care i-a avut partidul s-au distins, între alii, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu.
În 1878, România primea Dobrogea în urma tratatului de pace de la Berlin, care încheia războiului ruso-româno-turc din 1877-1878. Cu o semnificativă populație musulmană, Dobrogea maritimă devenea poarta României spre lume. După sute de ani în care fuseseră locuitori ai Imperiul otoman, musulmanii dobrogeni deveneau cetățenii unui stat creștin.
Clădire reprezentativă a Bucureștiului vechi de pe malul Dâmboviței, Institutul de Medicină Legală ”Mina Minovici” a dispărut din peisajul orașului la jumătatea anilor 1980. Ridicat la începutul secolului XX, edificiul-stil care adăpostea morga capitalei a căzut inutil sub furia demolatoare a lui Nicolae Ceaușescu.
Marea Neagră este marea prin care România iese în lumea largă, marea prin care nave și marinari români ajung pe orice meridian. Și azi, și în trecut, Marea Neagră face parte dintr-o arie de civilizație descrisă încă în vechile scrieri ale grecilor antici care au privit la ea atât de la distanță, cât și de aproape.
Economia Uniunii Europene este rezilientă în fața crizei, cu sectoare precum investițiile în industria de apărare și în infrastructură care îi asigură stabilitatea. Însă unii parametri economici precum inflația au tendința de a crește, așa cum arată datele Băncii Centrale Europene.
Ascultați aici emisiunea ”În prim-plan, România” din 04.10.2026
Comunitatea musulmană din România este formată, tradițional, din turci și tătari. Ei au istorie ce se întinde pe parcursul a peste 700 de ani și a fost una marcată de ideile și mentalul colectiv al epocilor succesive.
