\n\tTransformarea a fost unul dintre cuvintele pe care comunismul le-a \u00eendr\u0103git cel mai mult \u015fi ea trebuia s\u0103-l fac\u0103 pe noul cet\u0103\u0163ean s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai bine. \u201cMai binele\u201d comunist, f\u0103cut cel mai adesea \u00eempotriva voin\u0163ei individului, \u00eensemna de fapt \u201cmai r\u0103u\u201d, a\u015fa cum a dovedit-o \u015fi politica de sistematizare. Oficial, ea \u00eensemna construire \u015fi dezvoltare, dar \u00een realitate era o politic\u0103 de demolare a vechiului habitat urban \u015fi \u00eenlocuirea cu unul nou, depersonalizat. Memoria public\u0103 rom\u00e2n\u0103 a re\u0163inut pentru politica de sistematizare de la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1970 \u015fi \u00een anii 1980 un singur cuv\u00e2nt care surprinde esen\u0163a: \u201cdemol\u0103ri\u201d.
\n\t
\n\t\u00cen limbajul curent, folosirea cuv\u00e2ntului \u201cdemol\u0103ri\u201d are o trimitere clar\u0103. Niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci localit\u0103\u0163ile Rom\u00e2niei nu suferiser\u0103 o opera\u0163iune at\u00e2t de ampl\u0103 de transformare, de fapt, de desfigurare. Creierele acelei politici, dac\u0103 se poate folosi cuv\u00e2ntul \u201ccreiere\u201d pentru o asemenea manifestare paranoic\u0103, au fost Nicolae \u015fi Elena Ceau\u015fescu, ei lu\u00e2nd \u00een final toate deciziile. O glum\u0103 neagr\u0103 conjuga verbul \u201ca construi\u201d astfel: eu construiesc, tu construie\u015fti, el, ea d\u0103r\u00e2m\u0103.
\n\t
\n\tA vorbi despre demol\u0103ri \u00eenseamn\u0103 s\u0103 dedici nenum\u0103rate ore acestei teme. De ea sunt legate \u015fi altele cum ar fi regimul propriet\u0103\u0163ii particulare \u00een comunism, dezr\u0103d\u0103cinarea, malformarea urbanistic\u0103, abuzul statului fa\u0163\u0103 de cet\u0103\u0163ean. Pe 28 martie 1977, \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 a Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al PCR, se hot\u0103ra \u00eenceperea politicii de sistematizare a teritoriului Rom\u00e2niei \u015fi a localit\u0103\u0163ilor ei. Ceea ce \u00een teorie era un proiect ambi\u0163ios de ridicare a gradului de civiliza\u0163ie material\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, \u00een practic\u0103 a \u00eensemnat o campanie ira\u0163ional\u0103 de demolare care a dus la un dezastru urbanistic \u015fi de patrimoniu.
\n\t
\n\tIstoricul \u015fi profesorul Dinu C. Giurescu este unul dintre intelectualii care au protestat \u00eempotriva sistematiz\u0103rii duse de oficialit\u0103\u0163i. \u00cen 2006, el \u00ee\u015fi aducea aminte, \u00eempreun\u0103 cu Centrul de Istorie Oral\u0103 din Radiodifuziunea Rom\u00e2n\u0103, despre \u00eenceputurile politicii de sistematizare: \u201dAm aflat c\u0103 s-au f\u0103cut experimente \u00een dou\u0103 locuri: la Suceava, unde aproape tot patrimoniul urban vechi a fost distrus, cu excep\u0163ia bisericilor, \u015fi la Pite\u015fti unde, de asemenea, au avut loc distrugeri masive, cu schimbarea re\u0163elei stradale \u00een ambele ora\u015fe. Nu mi-am dat seama \u00eens\u0103 atunci de ce se petrece. Ioana Hristache-Panait, o cercet\u0103toare de la Institutul de Istoria Artei, a venit s\u0103-mi spun\u0103, \u00een preajma cutremurului din 1977, dac\u0103 nu cumva imediat dup\u0103 aceea: domnule profesor, nu \u015fti\u0163i ce se petrece la Rm. V\u00e2lcea!? \u00cemi spune c\u0103 se d\u0103r\u00e2m\u0103 totul, cade ora\u015ful, nu mai exist\u0103 ora\u015ful vechi. \u015ei tot nu-mi imaginam. Toate acestea p\u00e2n\u0103 la cutremurul din 1977, momentul \u00een care mi-am dat seama de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. \u00cen 1974 se votase legea sistematiz\u0103rii urbane \u015fi rurale \u00een care e introdus conceptul nou de sistematizare. La prima vedere, nici m\u0103car nu era r\u0103u fiindc\u0103 avea drept scop organizarea judicioas\u0103 a teritoriului \u0163\u0103rii, a jude\u0163elor \u015fi a comunelor, zonarea func\u0163ional\u0103 privind modul de folosin\u0163\u0103 a terenului. Citez din lege: stabilirea regimului de \u00een\u0103l\u0163ime, a densit\u0103\u0163ii construc\u0163iilor, a densit\u0103\u0163ii locuitorilor, a spa\u0163iilor plantate \u015fi de agrement — iat\u0103 ce frumos suna! — echiparea cu dot\u0103ri social-culturale cu lucr\u0103ri tehnico-edilitare, c\u0103i de comunica\u0163ii \u015fi transport \u015fi, aten\u0163ie acum, p\u0103strarea \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea mediului \u00eenconjur\u0103tor, punerea \u00een valoare a monumentelor istorice \u015fi de art\u0103, a locurilor istorice etc., etc. Suna foarte frumos, mai ales c\u0103 se \u00eencheia cu \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea continu\u0103 a condi\u0163iilor de munc\u0103, de locuit, de odihn\u0103 pentru \u00eentreaga popula\u0163ie\u201d
\n\t
\n\tCutremurul din 4 martie 1977 a fost prilejul cel mai bun pentru putere de a \u00eencepe politica de demol\u0103ri. \u015ei aceasta \u00een ciuda legisla\u0163iei \u00een vigoare. Dinu C. Giurescu: \u201d\u00cen \u201977 vine cutremurul \u015fi au loc c\u00e2teva evenimente care marcheaz\u0103 politica deliberat\u0103 de distrugere a patrimoniului arhitectonic tradi\u0163ional din ora\u015fe \u015fi \u00eenlocuirea lui prin aceste blocuri pe care eu l-am denumit colhoz urban. Un prim eveniment, la care am participat, a fost cel legat de demolarea turlei Bisericii Enei, ctitorie din epoca br\u00e2ncoveneasc\u0103. Pe 23 aprilie 1977 a avut loc o \u015fedin\u0163\u0103 a Comisiei Patrimoniului Na\u0163ional la care au participat \u015fi arhitec\u0163i. Am discutat acolo legea pentru ocrotirea patrimoniului, mai ales articolele privind p\u0103strarea monumentelor, mai ales articolul 6, toate bunurile care f\u0103ceau parte din patrimoniul na\u0163ional erau supuse regimului de conservare, \u015fi articolul 11 prin care statul se obliga s\u0103 ia toate m\u0103surile necesare pentru ap\u0103rarea, conservarea, ocrotirea patrimoniului cultural na\u0163ional. Am discutat \u015fi articolul 25 din legea pentru ocrotirea patrimoniului na\u0163ional-cultural care prevede sanc\u0163iuni penale distrugerea bunurilor artistice, istorice \u015fi arhitectonice de la 3 luni la 3 ani, completarea din Codul Penal m\u0103rea pedeapsa de la 2 la 7 ani.\u201d
\n\t
\n\tAu urmat memorii la Consiliul Culturii \u015fi Educa\u0163iei Socialiste \u015fi la Sec\u0163ia de Cultur\u0103 \u015fi Propagand\u0103 a Comitetului Central al PCR, iar r\u0103spunsul sosit pe adresa Comisiei Monumentelor Istorice a fost unul imperativ: de atunci, ordinea de zi a \u015fedin\u0163elor Comisiei trebuia aprobat\u0103 \u00een prealabil de Consiliul Culturii \u015fi Educa\u0163iei Socialiste. A fost o punere a pumnului \u00een gura speciali\u015ftilor \u015fi, \u00een final, \u00een gura tradi\u0163iei.
\n\t(Steliu Lambru) <\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Transformarea a fost unul dintre cuvintele pe care comunismul le-a \u00eendr\u0103git cel mai mult \u015fi ea trebuia s\u0103-l fac\u0103 pe noul cet\u0103\u0163ean s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai bine. \u201cMai binele comunist, f\u0103cut cel mai adesea \u00eempotriva voin\u0163ei individului, \u00eensemna de fapt \u201cmai r\u0103u.<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":125722,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[41141],"tags":[],"coauthors":[],"class_list":["post-125721","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-the-history-show"],"acf":[],"yoast_head":"\n