Sumar: Un 2018 politic extrem de agitat / Justiţia, unul din motivele de profundă divizare a societăţii / An de grație pentru agricultura românească /
Un 2018 politic extrem de agitat
Românii care au visat la o coabitare liniştită președinte-Guvern și-au văzut, și în 2018, speranțele spulberate. Războiul dintre șeful de dreapta al țării, Klaus Iohannis, și Executivul de coaliție PSD-ALDE - condus, din 29 ianuarie, în premieră, de o femeie: Viorica Dăncilă - a atins cote paroxistice. Chiar dacă a fost An Centenar, fiind marcat un secol de la crearea statului unitar român, părţilor le-a fost imposibil să treacă în surdină ostilităţile. Susţinut de liberali, președintele Iohannis, care încă din luna iunie și-a anunţat candidatura pentru un nou mandat în fruntea României, a criticat, pe parcursul întregului 2018, aproape toată activitatea Executivului şi a majorităţii parlamentare, între care modificările aduse Legilor justiţiei şi Codurilor Penal și de Procedură Penală, pregările în vederea preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, noua lege a salarizării, respectiv a pensiilordin sectorul public, transferul plăţii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, ideea mutării ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim sau rectificarea bugetară. Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale un număr record de sesizări de neconstituţionalitate, iar Parlamentului - numeroase cereri de reexaminare de legi. În plus, el a solicitat în mod repetat demisia fie a Vioricăi Dăncilă, fie a întregului Guvern, invocând incompetenţa acestora. De altfel, partidele parlamentare de opoziţie - PNL, USR şi PMP - au depus două moţiuni de cenzură şi nenumărate moţiuni simple, toate, însă, fără succes. În luna noiembrie, preşedintele Iohannis a acceptat remanierea guvernamentală propusă de premier, cu excepţia miniştrilor Dezvoltării şi Transporturilor, ceea ce a făcut CCR-ul să decidă că acesta nu şi-a exercitat atribuţiile constituţionale atunci când nu a luat act de demisiile ocupanţilor de la acea dată ai celor două posturi şi nu a constatat vacantarea fotoliilor.
Justiţia, unul din motivele de profundă divizare a societăţii
Ochiul furtunii politice, dar şi sociale din România l-a reprezentat, în 2018, Justiţia. La finele anului, ministrul Tudorel Toader a anunţat că îi trimite preşedintelui Klaus Iohannis cererea de revocare din funcţie a procurorului general al României, Augustin Lazăr. Aceasta după ce, în februarie, acelaşi Tudorel Toader propusese revocarea procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi. Luni la rând, Klaus Iohannis s-a opus vehement unei astfel de măsuri, dar în iulie, obligat de CCR, el a semnat decretul. A respins, în schimb, propunerea de numire, în locul dnei Kovesi, a Adinei Florea, invocând condiţii de legalitate, ceea ce face ca, şi la ora actuală, DNA să fie condusă interimar. Considerată, până la plecarea Laurei Codruţa Kovesi, vârf de lance al luptei anticorupţie, Direcţia a trimis, în 2018, mai puţine dosare spre judecare în instanţe. A crescut, în schimb, numărul achitărilor, coroborat cu fuga în străinătate a unor înalţi demnitari condamnaţi definitiv, pentru care statul român nu a reuşit să obţină extrădarea.Decizii ale Curţii Constituţionale, între care nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători, s-au repercutat, şi ele, asupra proceselor: unelecondamnări sonore au fost suspendate. PSD şi ALDE au văzut în aceasta începutul înfrângerii aşa-numitului 'stat paralel ilegitim', care, în opinia lor, ar încerca să decapiteze puterea politică legitim aleasă prin 'fabricarea de dosare' întocmite cu ajutorul inclusiv al unor protocoale încheiate, pe ascuns, în Justiţie, cu serviciile secrete şi a căror existenţă a fost devoalată tot anul acesta. Opoziţia parlamentară şi o parte a societăţii civile au invocat, dimpotrivă, o vădită încercare a social-democraţilor de a-şi aservi Justiţia, pentru ca unii dintre ei, în frunte cu liderul Liviu Dragnea, să scape de problemele penale. De departe cel mai mare miting anti-PSD şi anti-Guvern al anului a avut loc pe 10 august, la Bucureşti, unde Jandarmeria a intervenit împotriva manifestanţilor, folosind gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Procurorii militari au deschis o anchetă după ce sute de persoane participante la miting au depus plângeri împotriva jandarmilor, care au declarat că şi-au făcut datoria, în baza legii. În paralel, la Bruxelles, Comisia Europeană şi Parlamentul European au avertizat, în toamnă, coaliţia PSD-ALDE că independenţa Justiţiei, respectarea statului de drept şi combatarea corupţiei în România au regresat în ultimul an.
An de grație pentru agricultura
românească
Agricultura românească a înregistrat, în 2018, rezultate istorice. La porumb boabe și floarea soarelui, România s-a clasat pe prima poziţie din Uniunea Europeană, iar recolta totală de cereale - de aproximativ 31 de milioane de tone - a plasat România pe locul trei în Uniune, după Franţa şi Germania. Autorităţile susţin că acordarea la timp a subvenţiilor, tehnologiile aplicate de fermieri, mărirea suprafeţelor irigate şi protecţia antigrindină au determinat obţinerea acestor producţii, în pofida unor condiţii climatice capricioase. Agricultura şi dezvoltarea rurală au atras, totodată, fonduri europene, fiind, de altfel, sectoarele cu cea mai bună rată de absorbţie la nivel naţional. Aceste succese au fost, din păcate, umbrite de cea mai gravă boală a animalelor cu care România s-a confruntat după al Doilea Război Mondial - pesta porcină africană.
Tot în 2018 ...
Tabloul anului 2018 în România nu ar fi complet fără să amintim, pe scurt, că principalele organisme financiare internaţionale - Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi Comisia Europeană şi principalele agenţii de rating şi-au temperat estimările privind creşterea economică a României, până acum cea mai mare din Uniunea Europeană, şi au atras atenţia asupra riscului creşterii deficitului bugetar. Tot în 2018, în octombrie, circa 21% din cetăţenii cu drept de vot, adică circa 3,9 milioane, au participat la referendumul pentru modificarea Constituţiei României, în sensul redefinirii familiei ca fiind căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, nu între soţi, aşa cum prevede, în prezent, Legea fundamentală. 91,5% din cei care au mers la urne au votat pentru, însă prezenţa a fost mult sub pragul de 30% necesar validării. În fine, în 2018 românii s-au despărţit de oameni de mare valoare. Printre aceştia Doina Cornea, simbol al rezistenţei anticomuniste, regizorul Lucian Pintilie, istoricul Neagu Djuvara, îndrăgitul jurnalist sportiv Cristian Ţopescu sau fotbalistul Ilie Balaci.
Useful Links
Copyright © . All rights reserved