Sumar: Plan de relansare economică pentru următorii 10 ani / Parlamentul a aprobat noua Strategie de Apărare a României / Ziua Independenței SUA, marcată la București / Liberalizarea pieţei gazelor în România / Premiile cinematografiei române
Plan de relansare economică pentru următorii 10 ani
Pe fondul amânării unor noi măsuri de relaxare din cauza creșterii semnificative a cazurilor de infectare cu noul coronavirus, autoritățile de la București anunță noi programe pentru relansarea economiei românești. Kilometri noi de autostradă și drumuri expres, spitale regionale, zeci de spitale moderne județene şi sute de spitale orășenești, peste o mie de unități medicale în mediul rural, sute de grădinițe, școli, campusuri și cămine universitare. Acestea sunt planurile cuprinse de guvernul liberal de la București într-un program de relansare economică, pentru următorii 10 ani, în valoare de peste 100 de miliarde de euro. 80% dintre bani ar urma să fie investiți în infrastructura de transport, sănătate, educație și energie.
Planul prevede, totodată, măsuri de sprijin pentru domeniile afectate de criza coronavirusului, de la granturi pentru IMM-uri, digitalizare, susținerea angajaților și ocuparea forței de muncă. Banii ar urma să vină atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene. Prezent la eveniment, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre "un proiect de importanţă majoră pentru România de mâine". Opoziţia critică planul, despre care spune că nu oferă soluţii reale de relansare economică, că multe dintre propuneri sunt vechi, populiste şi nu au surse de finanţare. Pe de altă parte, experţii BNR semnalează că, mai ales în condiţiile actuale, ţinta pe care trebuie să o urmărească autorităţile este un nivel cât mai ridicat al rezervelor valutare. Banca Centrală urmăreşte stabilitatea preţurilor şi pe cea financiară, acordând o atenţie specială cursului valutar. Oficialii Băncii Centrale consideră că este importantă şi economisirea internă, în lei, pe care BNR nu vrea să o descurajeze, deoarece economia reală, dar şi Guvernul îşi bazează finanţarea pe depozitele bancare constituite de populaţie şi companii.
Parlamentul a aprobat noua Strategie de Apărare a României
Strategia Naţională de Apărare a Tării pentru perioada 2020 - 2024, avizată în luna mai de CSAT, a fost adoptată de Parlamentul de la Bucureşti. Documentul trece în revistă contextul internaţional, ameninţările la adresa României și paşii necesari pentru apărarea ţării în continuare. Strategia este structurată pe cinci capitole, iar fundamentele pentru politica externă şi de securitate sunt reprezentate de apartenenţa ţării la Uniunea Europeană şi NATO, dar şi de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Deputatul PNL, Victor Paul Dobre, subliniază că, din acest punct de vedere, strategia României este corectă. Documentul a primit şi votul PSD, care consideră însă că era necesară o dezbatere şi în comisiile de politică externă, pe aspecte cuprinse în capitolul ameninţării. Parlamentarii USR s-au abţinut de la vot, considerând că documentul nu menționează combaterea corupţiei ca prioritate.
Ziua Independenței SUA, marcată la București
România rămâne ferm angajată în sprijinul unei relaţii transatlantice puternice şi solidare - a declarat preşedintele Klaus Iohannisla recepţia organizată, la Bucureşti, în cinstea Zilei Independenţei SUA. Șeful statului a precizat că Statele Unite vor avea mereu în România un aliat strategic şi un prieten de nădejde și a atras atenţia că provocările majore existente în actualul context global au impact asupra tuturor partenerilor transatlantici. Klaus Iohannis "Pentru România, răspunsul la aceste provocări este unul singur: solidaritate; solidaritate în relaţia bilaterală de Parteneriat Strategic cu Statele Unite ale Americii, solidaritate în cadrul Uniunii Europene, solidaritate în relaţia transatlantică". Şi premierul Ludovic Orban a afirmat că România va acţiona în continuare pentru intensificarea relaţiei cu SUA şi va fi, şi în viitor, un aliat de încredere al acestora.La rândul său, ambasadorul american la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a subliniat că Statele Unite continuă să încurajeze România în consolidarea statului de drept şi în crearea oportunităţilor pentru ca toţi românii să ducă o viaţă prosperă.
Liberalizarea pieţei gazelor în România
La 1 iulie, piaţa gazelor din România a fost complet liberalizată, ceea ce înseamnă că tariful nu mai este reglementat de stat, ci este stabilit de bursă. Liberalizarea vine într-un moment în care piaţa furnizării de energie este extrem de concentrată, două dintre companii având 90% dintre clienţii casnici. Specialiştii spun că, în urma liberalizării, preţurile ar trebui să fie mai mici şi îi sfătuiesc pe consumatori să studieze cu atenţie contractele pe care le încheie şi, mai ales, să se informeze corect. În urmă cu o săptămână, şi ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara, pentru Agerpres, că populaţia ar trebui să plătească facturi cu 10-15% mai mici, odată cu liberalizarea. Potrivit acestuia, în cazul în care marii furnizori nu vor scădea preţurile, Legea concurenţei permite Guvernului să intervină în piaţă pentru o perioadă de şase luni. Şi piaţa de energie electrică se va liberaliza complet în România de la începutul anului viitor.
Premiile cinematografiei române
Marele câştigător al Galei Gopo de anul acesta, care premiază cele mai bune producții ale cinematografiei române din anul precedent, a fost "La Gomera", al regizorului Corneliu Porumboiu, care a adunat nouă trofee, inclusiv cele pentru Cel mai bun film de lungmetraj, Cea mai bună regie şi Cel mai bun scenariu. Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal i-a fost decernat lui Iulian Postelnicu pentru prestația din filmul "Arest", în regia lui Andrei Cohn, iar cea mai bună actriţă în rol principal a fost desemnată Judith State, protagonista filmului "Monştri", semnat de Cătălin Mitulescu. Trofeul pentru Cel mai bun film documentar l-a primit "Distanţa dintre mine şi mine", de Dana Bunescu şi Mona Nicoară.
Useful Links
Copyright © . All rights reserved