Peştera Polovragi se aflăîn apropierea localităţii cu acelaşi nume din partea estică a judeţul Gorj, aproape de limita cu judeţul Vâlcea.
Peştera Polovragi se află în apropierea localităţii cu acelaşi nume din partea estică a judeţul Gorj, aproape de limita cu judeţul Vâlcea. Este una dintre cel mai lungi peşteri din România şi una dintre peşterile căreia oficial nu i s-a dat de capăt. Peştera este un vechi meandru subteran format în urmă cu 6...7 milioane de ani de apa râului Olteţ. În urma unei mişcări tectonice, cursul râului a fost deviat astfel încât în urmă a rămas o peşteră cu o lungime de peste 10.800 de metri. Peştera a fost electrificatăîn anul 1984, pe o lungime de 800 de metri de la intrare, porţiune pe care este permis şi accesul turiştilor.
În 1983, un grup de speologi din Cehia şi Polonia au descoperit în interiorul nevizitabil al peşterii, un lac subteran de 200 de metri pătraţi, cu o adâncime de 8 metri, a cărui apă care iese în albia râului Olteţ sub forma unui izbuc, cu presiune şi culoare albă. În peşteră au fost găsite mai multe fosile de animale preistorice, în general fosile de urs de cavernă, care sunt la Muzeul judeţean Gorj. Timp de 3 secole, peştera s-a aflat în administrarea mănăstirii Polovragi, situatăîn apropiere. În interiorul peşterii există o pictură rupestră făcută în anul 1607 de primul preot de la mănăstirea Polovragi, Pahomie, care a locuit în această peşteră timp de 6 luni.
Existăşi multe legende legate de această peşteră căreia nu i s-a dat de capăt. Este numită şi peştera lui Zamolxis, un zeu al dacilor care locuiau pe aceste meleaguri în urmă cu două milenii. Conform legendei, se spune că picăturile de apă care se scurg din ţurţurii de calcar ar fi lacrimile vărsate de Zamolxis după înfrângerea dacilor de către romani.
Speologii au descoperit, de-a lungul, timpului, urme de locuire, inclusiv un tunel de legătură cu o cetate dacică, situată în vârful muntelui sub care se află peştera. Peştera prezintă şi un mare interes ştiinţific, fiindcă prezintă şi porţiuni cu grad mare de dificultate. Apa lacului format în peşteră provine tocmai din zona Brădişor-Voineasa, situată la aproape 50 de kilometri nord, ceea ce reprezintă sâmburele de adevăr al legendei potrivit căreia peştera de la Polovragi ar avea o ieşire în Transilvania.
Link utili
Copyright © . All rights reserved