România preia oficial preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
România are o misiune pe cât de onorantă, pe atât de dificilă: timp de şase luni, coordonează, în premieră, întreaga activitate a Uniunii Europene. Momentul de debut este marcat prin prezenţa, la Bucureşti, joi şi vineri, a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a întregii sale echipe de comisari. România este pregătită şi la nivel politic, şi la nivel tehnic - a reiterat premierul Viorica Dăncilă, care va prezenta, săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului European, priorităţile mandatului românesc: "Înţelegem pe deplin oportunitatea pe care o avem de a fi văzuţi acţionând împreună pentru România, dar şi pentru Uniunea Europeană. Fiecare ministru al Cabinetului are pe masa de lucru dosarele la nivel european şi începând cu data de 21, luna aceasta, vor merge în comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului European."
Bucureştiul - a promis şefa Executivului -va facilita consensul. Obiectivele preşedinţiei pe care o va deţine timp de şase luni sunt legate de Brexit, de viitorul buget al Uniunii, de apropiatele alegeri europarlamentare, de politica agricolă comună, dar şi de noile provocări legate de migraţie, terorism şi politica de azil. În plan extern, Uniunea Europeană doreşte să dezvolte Parteneriatul Estic şi va trebui să gestioneze relaţiile cu Rusia, din perspectiva imixtiunii în procesele democratice, sau situaţia din Ucraina.
Sunt şi provocări de ordin economic ce ţin de relaţiile cu Statele Unite şi China. România şi-a fixat 'coeziunea' ca motto al preşedinţiei Consiliului Uniunii, pentru că acest principiu este fundamental pentru evoluţia proiectului european, a mai explicat premierul Viorica Dăncilă: "Toate acţiunile pe care le vom derula în următoarele 6 luni vor fi pentru susţinerea şi consolidarea acestui concept de coeziune, pe care se sprijină întreaga arhitectură europeană. Vom acţiona pentru reducerea diferenţelor de dezvoltare, pentru accesul egal la beneficii, pentru înlăturarea factorilor care generează separări sau ierarhizări între statele membre."
De la Bruxelles, completări au venit din partea vicepreşedintelui Comisiei Europene, finlandezul Jyrki Katainen, care a adăugat că printre priorităţile din acest moment ale blocului comunitar figurează respectarea statului de drept în unele ţări europene, aici amintind Polonia, Ungaria, dar şi România. Europa - a mai punctat oficialul european - se bazează pe valori solide, cum ar fi statul de drept, drepturile omului, demnitatea umană, independenţa sistemului judiciar, libertatea presei şi de expresie. Este o problemă fundamentală - a precizat Jyrki Katainen - dacă aceste valori sunt atacate, contestate.
Useful Links
Copyright © . All rights reserved