România are o creştere economică robustă, dar bazată, în continuare, pe consum, spune guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.
Comisia Europeană a revizuit în creştere la 4% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, în condiţiile în care, în luna mai, indica o creştere a Produsului Intern Brut de 3,3%. Se menţine, însă, un ecart semnificativ între prognoza Comisiei şi cea a autorităţilor de la Bucureşti, care au construit bugetul bazându-se pe o creştere de 5,5%.
Potrivit previziunilor economice de vară ale executivului comunitar, anul viitor creşterea se va tempera şi va fi de 3,7%. Principalul motor al economiei a rămas consumul privat, impulsionat de majorările salariale. Investiţiile au urcat, în special datorită redresării din sectorul construcţiilor, stimulat de măsuri fiscale. În privinţa inflaţiei, Comisia prevede că aceasta se va situa la 4,2% anul acesta şi la 3,7% anul viitor.
România are o creştere economică robustă, dar ea rămâne bazată în continuare pe consum, consideră, la rândul lui, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. La prezentarea raportului anual al BNR, Isărescu a atras atenţia că avansul economiei e susţinut mai puţin de investiţii, iar exportul net a avut o contribuţie negativă semnificativ mai mare decât în anul 2017.
Mugur Isărescu: "Avem o creştere economică sau absorbţie internă, ca să fiu mai corect, dincolo de ceea ce poate să dea economia. A fost stimulat mai mult consumul decât poate să dea economia şi o parte din această creştere de cerere, venită din majorări salariale, din stimularea cererii de consum nu a putut să fie acoperită din producţia internă şi a fost acoperită din import. Bugetul consolidat s-a păstrat sub 3%, dar de fiecare dată, începând cu 2016, 2015, şi a fost ultimul an în care ne-am atins obiectivul de deficit structural, în apropierea limitei de 3%. Cheltuielile bugetare, salariale şi de investiţii merg în direcţii opuse".
Mugur Isărescu s-a declarat, pe de altă parte, mulţumit de volatilitatea scăzută a monedei naţionale, precum şi de nivelul de îndatorare. Datoria nu a crescut ca pondere în PIB, fiind de 35%, printre cele mai mici în rândul ţărilor europene.
Mugur Isărescu: "În ciuda previziunilor negativiste, nu a crescut ca pondere în PIB. Este adevărat că la acest lucru a contribuit şi creşterea rapidă a PIB-ului. Suntem cu 35% datorie publică în PIB, spre coada pozitivă a Europei, una dintre ţările cu datoria cea mai mică din Uniunea Europeană şi e bine să nu regresăm în acest sector".
Acest lucru este remarcat inclusiv de agenţiile de rating, ceea ce facilitează împrumuturi mari de pe pieţele internaţionale şi la costuri relativ scăzute, observa guvernatorul BNR. Problema este, potrivit lui Isărescu, cum sunt folosiţi banii şi de ce creşte deficitul. În privinţa inflaţiei, el a precizat că, după o creştere în prima jumătate a anului trecut, rata anuală a ajuns spre finalul anului la nivelul înregistrat în decembrie 2017.
De aproape 3 decenii în fruntea BNR şi recent reconfirmat în funcţie, Mugur Isărescu a apreciat că România are o bancă centrală credibilă, solidă pe plan internaţional şi cu realizări financiare bune.
Useful Links
Copyright © . All rights reserved