Madiba

madiba Nelson Mandela tricu la ţeale sânte, învarligheat di respectul a întreagâl’ei umanitate. Dispre bana a lui si spuse tut cându ninca bâna, inclusiv mările zboarâ şi aprecieri.

Nelson Mandela  tricu la ţeale sânte, învarligheat di respectul a întreagâl’ei umanitate. Dispre bana a lui si spuse tut cându ninca bâna, inclusiv mările zboarâ şi aprecieri. Li bână pi tute cu putearea di caracter cu care şidzu 27 di an’i tru încl’soarea di pi unâ insulă izolată. Are activatâ tru chiorlu dugurit a li Africâ di Sud di după  doilu polim mondial. Eara lider a negrilor într-un stat cu un reghim anacronic ţi îl’i segrega pi aeştia. Africa di Sud easte un caz special tru istoria politică a lumil’ei. Politica oficială a statlui fu multu chiro apartheidul, sistemulu care îl’i ţânea diparte di iţe drepturi pi locuitoril’i vecl’i şi majoritari a locurilor, în favoarea a unei minoritate albâ, adusă di avântul colonial a unor timpuri dimultu tricute. Istoria a Africâl’ei di Sud easte paradoxală şi bogată iara Nelson Mandela easte ligat di ţi easte mai inteligentu şi muşat în evoluţia lui.

Lider a mişcaril’ei inclusiv militarâ a negrilor contra a segregaril’ei rasialâ impusâ cu forţa, Nelson Mandela  ştiu să depăşească iţe tentaţie di arăzbunsire, el însuşi avânda bana distrusă di politica absurdă. Are intratâ în încl’isoare la 44 di an’i şi  işi tru 1990, cându avea 72. Nu  chirdu oara tra să încl’idâ tute turliile di conturi ţi m’earse spri normalul pi care lu anticipa cu unâ clarviziune arară. Nu chiru timpul să alumtâ trâ luare putearea ştiinda că cumţisibâ lucrile va sâ si lâxeascâ. Nu feaţe di puteare un scupu tru el işişi şi avu mandatulu prezidenţial maşi unâ oarâ. Câftă democraţie şi aleadziri libire cându tută lumea câfta arme. Alumtă trâ egalitate cându majoritatea vrea ca balanţa să si apleacâ şi în favoarea l’ei. Nelson Mandela fu într-unâ alumtă permanentă cu timpul care, cu tute aeste, l’i deade unâ banâ lungă. An’l’i tricuţ tru zândane l’i deadirâ mintiminil’easâ nu chearâ oara cu arăzgânsirea. Avea nivol’e di timpu tra să construiască edificiul a unei nauâ naţiune, a unui loc în lume tru care duşmanl’l’i ireductibili să bâneadzâ în libirtate şi democraţie. Tut ţi feaţe el într-un timpu extrem di şcurtu eara inimaghinabil ninte ca el să iasă di ahapse. Dinclo di dimensiunea a lui politică, Nelson Mandela fu un om aparte.

Cunoscu aţeale ma analtile onoruri şi aprecieri şi pi tute li apruche cu unâ simplitate di care tuţ oamin’l’i au tra sâ nveaţâ. Di ma multe ori li chiru tute şi an’i di dzâle, tru an’l’i aţei ma muşaţl’i a maturitatil’ei, nu  avu dicât patru stizm’e şi propriile a lui minduiri. Nelson Mandela nu  intră în istorie la intrarea sau la işirea di-tru lunga detenţie, ţi atumţea cându arhiusi construcţia a statului modernu sud-african. Tut ţi feaţe di atumţea fu memorabil, si adresă directu a istoril’ei. Aşi, Mandela easte omulu care  ştiu să-şi bâneadzâ timpul şi să facă istorie. Aoa şi dauă dechenii apruchea premiul Nobel trâ pace deadun cu liderulu a alb’ilor sud-african’i, Frederik de Klerk, a cure ma amânat l’i succedă la funcţia supremă. An’il’i 90, proţl’i di libertate, nu furâ hici lişori, Mandela hiinda un vizionar niaicâsit în totalitate niţe di a lui. Alidzerile di-tru 1994 furâ un fenomen dinclo di calculile seţ sau pasionate a unui proces electoral. Oamin’il’i simpli l’i transmisirâ atumţea a lu Mandela susţânirea trâ un v’initor tru pace şi isihie, trâ un stat modernu şi democratic. Fu semnalul că viziunea a lui easte aţea corectă şi  merită să alumtâ, să suferâ şi să hibâ apreciat pentru ea.


www.rri.ro
Publicat: 2013-12-08 22:24:00
Vizualizari: 178
TiparesteTipareste