Un secol di contemporaneitate

un secol di contemporaneitate Ambasadoril’I a Franţâl’ei şi a li Ghirmânie la Bucureşti, Philippe Gustin şi Werner Hans Lauk, au participatâ deadun la unâ dezbatire dispre Europa şi ideea di naţiune tru ultimul secol. Nu easte prota oarâ cându aţel’i doil’i diplomaţ îşi da

Ambasadoril’I a Franţâl’ei şi a li Ghirmânie la Bucureşti, Philippe Gustin şi Werner Hans Lauk, au participatâ deadun la unâ dezbatire dispre Europa şi ideea di naţiune tru ultimul secol. Nu easte prota oarâ cându aţel’i doil’i diplomaţ îşi da girulu, deadun, a unui evenimentu. Tru noiembriu trecut, la 95 di an’i di la bitista a  primului polim  mondial, el’i  participarâ la comemorarea a ţilor căzuţâl’i tru aestă conflagraţie şi care îşi dormu somnul di ete în România. Suntu mulţâ ghirman’il’i ţi alumtarâ pi loculu a Româniil’ei tru a daua giumitate a polimului, are mulţâ francezi care şi-aflarâ atumţea bitisita la noi. Unil’i suntu militari care, sum conduţirea a leghendarului gheneral Berthelot  acordarâ asistenţă a Româniil’ei, după intrarea a lui tru polim, alţâ suntu prizonieri a Triplâl’ei Alianţâ, aduşi să lucreadzâ în România. Suntu ninca multe drame nicunoscute, fapte pi teritoriul a Româniil’ei, aoa şi unâ sută di an’i. Multe va hibâ dezvăluite, evocate şi comemorate arhiusinda di anulu aestu, cându su împlineaşte un secol di la declanşarea a primului polim mondial.

 

Faptile di-tru 1914 suntu cunoscute. Prota prinţul austriac Franz Ferdinand, moştenitor, clironom a tronului a lu Franz Iosif, care domnea di aproapea  giumitate di secol, fu asasinat di un anarhistu sârbescu la Sarajevo, tru Bosna Herţegovina. Fu ma multu un deatliu spectaculos care  declanşǎ infernul a polimului gheneralizat. Alianţile a diferitilor puteri europeane a momentului si lansarâ tru aţea ţi părea să hibâ prima confruntare di aestâ turlie a secolului XX. De faptu, tamam aestâ agârşea decidenţâl’i a momentului, că omenirea avea evoluatâ, avea intratâ într-un secol emblematic trâ mira a l’ei, tru hici ţiva nu vrea s-eara ca ninte. Istoria l’ia un ritmo tut cama  accelerat, aghun’usitâ să transformâ prezentul în amintire. Tru şcurtu chiro, Franţa, Marea Britanie şi Rusia alumta contra a  Austro-Ungaril’ei şi a Ghirmâniil’ei. Italia triţea arada di prota tâbure iara Imperiul otoman di a daua. Polimulu si extinse priste tut în lume, ma multu iu eara coloniile britaniţe şi franceze. Tru 1917, intrâ tru polim şi Statile Unite a li Americâ, arada di aliaţâl’i a l’ei nordu-atlantic. Tru 1916, România lâ si fâţea arada a franco-englezilor, după 2 ani di neutralitate, scupulu principal hiinda eliberarea a Transilvanil’ei aflată sum stăpânirea Austro-Ungaril’ei. Tru 1914, primul rege a românilor, Carol l, di-tru familia germană Hohenzollern, si stindzea, auş şi mârânghispit. Inima a lui di soldat ghirman avea dor să alumtâ arada di Puterile Chentrale ama respectǎ acutotalui totul vrearea a ţarâl’ei, care mutrea cǎtrǎ Franţa.

 

După doi an’i di neutralitate febrilă, român’il’i  tricurâ munţâl’i trâ eliberarea a Transilvanil’ei. Arhiusi unâ epopee isa di dramatică şi eroică, cu mǎri momente di zigâ şi suferinţe multu mǎri. De faptu, aşi fu întregulu polim trâ întreaga omenire, unâ intrare traumatizantă într-unâ nauă vârstă, tru care internaţionalul prevaleadză, treaţe ninte a naţionalului. Progresulu tehnologhic lâxeaşte radical soţietatea ama mentalităţile u trag napoi. Loghica naţionalistă faţe di al doilea polim mondial, dizzingirat, disfaptu di-tru zingir la 21 di ani di la încl’iarea a primului, unâ continuare a mentalitatil’ei naţionalistâ care antagonizeadză oamin’il’i în conflicte distrugătoare, indiferentu de hǎrge şi suferinţe. Secolul di contemporaneitate pi care îl faţim arucutos anulu aestu  nu avu elipse di conflicte di aţeale ma sândziroasile şi di amploare. Ama, barim, lideril’i politiţ  înviţarâ să evite pasul final di imnat, care lâ easte bâgat la dispoziţie di aceluşi progres ştiiţific. Resurecţia, mutarea, a unor tendinţe naţionaliste şi imperialiste specifiţe a chirolui di aoa şi un secol aduc aminte mentalităţâle di nvarliga a ţilor dauă polime mondiale, di pasiuni şi orgolii urghitoare, ţi nu pot s-aducâ hici ţiva bun trâ ţări şi popole.


www.rri.ro
Publicat: 2014-04-11 22:45:00
Vizualizari: 172
TiparesteTipareste