Caricatura politică în lumea internetului

caricatura politică în lumea internetului Pe fondul crizei economice şi al dispariţiei multor publicaţii cotidiane în varianta tipărită, s-au împuţinat, de asemenea, şi caricaturile zilnice prin care se comentau, umoristic, anumite evenimente.

Pe fondul crizei economice şi al dispariţiei multor publicaţii cotidiane în varianta tipărită, s-au împuţinat, de asemenea, şi caricaturile zilnice prin care se comentau, umoristic, anumite evenimente. Tradiţie în acest sens a existat în presa românească, dar se pare că azi, atât interesul publicului, cât şi al artiştilor plastici pentru acest gen de comentariu politic nu este foarte mare. Dar parcă pentru a contrazice aceste observaţii, dar şi pentru a demonstra – încă o dată –valenţele internetului şi ale realităţii virtuale, a apărut „Iepurele mizantrop”. Animal virtual, mic, alb şi cu o figură blazată, iepurele comentează, în special, eveniment externe pe Facebook, dar şi pe pagina sa dedicată „mizantrop.info”. Părinţii lui sunt Mădălina şi Adrian Răileanu care, în tandem, realizează atât desenele, cât şi observaţiile suculente ale iepurelui. Biografia sa ne este schiţată, în continuare, de Adrian Răileanu: S-a născut cu aproximativ trei ani în urmă, pe un blog, iar între timp a căpătat şi o figură. A fost, de la început, un fel de agregator de ştiri de-a lungul săptămânii, un fel de bloc-notes pentru noi. Ne notam, cu ajutorul lui, ce s-a mai întâmplat săptămâna asta ca să ştim ce comentăm sâmbătă, când ieşim în oraş cu prietenii. S-a născut în mediul online, a crescut pe Facebook, este un animal creat din pixeli. Întotdeauna m-a fascinat motanul din „Maestrul şi margareta”, un motan mare şi negru care mergea pe labele din spate şi ironiza pe toată lumea din jurul lui. Dar ca să nu preiau exact aceeaşi idee, am creat un iepure, un iepure mare care merge pe labele din spate şi care ironizează pe toată lumea.

 

De ce mizantrop şi de ce ironic? „Pentru că poate aşa suntem şi noi”, spun în acelaşi timp creatorii lui. Însă la întrebarea de ce iepurele mizantrop a ales să se „nască” şi să se exprime mai ales în spaţiul virtual în locul publicaţiilor tipărite, răspunsul este clar şi fără pic de ironie.: „Pentru că este cel mai activ şi vioi mediu.” În mediul online, iepurele mizantrop comentează cu preponderenţă ştirile de politică externă, dar nu numai. Adrian Răileanu: Politica externă, dacă ne referim la momentul în care „Iepurele mizantrop” a început să aibă un oarecare succes pe Facebook, însemna mai degrabă politică europeană. Era momentul când criza din Grecia a erupt şi ce se întâmpla atunci, acolo, ne privea şi ne priveşte direct. Nu e doar politică externă. Suntem parte a unei Uniuni şi tot ce întâmplă în UE are un impact direct asupra noastră. Cred că e greşit să ne raportăm la ce se întâmplă în Europa ca fiind politică externă.

 

Încet, încet, iepurele mizantrop a devenit celebru pe internet, atât de celebru încât şi-a părăsit ambianţa predilectă şi a apărut şi în format clasic. În ianuarie, anul acesta, editura Humanitas lansa cartea „Iepurele mizantrop. Breaking The News. Mic atlas de realităţi”, iar de anul trecut comentariile lui sarcastice sunt găzduite şi de paginile publicaţiei „Decât o revistă”. Despre această colaborare, redactorul Gabriel Dobre ne spune:  Noi încercăm să avem cât mai multă ilustraţie în paginile revistei. Când a apărut iepurele pe net, ne-a bucurat destul de mult ideea lor pentru că, deşi avem ilustratori în redacţie, caricatura însoţită de un comentariu social, nu prea se întâlneşte des la noi şi nu e de foarte bună calitate. Acum, pentru generaţiile ceva mai tinere, mi-e greu să vă dau exemple de caricaturi care să comenteze într-un mod proaspăt şi interesant lucrurile care se întâmplă în jur. Cred că unicitatea iepurelui poate fi pusă şi în acest context.

 

Mai apar, totuşi, caricaturi politice – cum ar fi de pildă cele realizate de Dan Perjovschi în „Revista 22” şi de Ion Barbu în diverse publicaţii –, dar caricatura nu pare a fi un gen prea prizat de artişti. Poate şi din cauza lipsei interesului din partea publicului? Iată ce crede Gabriel Dobre: „E foarte uşor să dăm vina pe public. Nu cred că în asta constă explicaţia. Probabil că este o decuplare de la nişte subiecte care unora le produc mai multe bătăi de cap decât satisfacţie. Şi atunci se refugiază într-un soi de artă care dă bine, dar n-are nimic de spus. Dar comentariul politic prin caricatură ar trebui să fie mult mai prezent."

 

Indiferent de motive, iepurele mizantrop este apreciat pe Facebook de peste 8000 de persoane care au, în medie, vârsta de peste 25 de ani, studii universitare şi sunt, printre ei, mai mult doamne decât domni. Având în vedere impactul acesta, Adrian Răileanu a constatat că există, totuşi, un public avid de ştiri externe şi de comentarii pertinente: Pe de o parte, ne dorim să-i facem pe oameni mai curioşi la ce se întâmplă în jurul lor, dincolo de uliţa noastră naţională, dar am descoperit cu uimire că sunt foarte mulţi oameni informaţi, foarte mulţi oameni aflaţi în contact direct cu universul. Oamenii sunt interesaţi, vor să ştie, au înţeles că trăiesc într-un sat global. Avem surpriza ca de multe ori cei care comentează să fie mai avizaţi, mai informaţi decât noi. Noi nu am făcut din asta o meserie. Nu suntem jurnalişti, avem profesiile noastre care ţin de alte domenii.

 

Aşadar, românii manifestă interes pentru caricatura politică, iar internetul pare că poate revitaliza aceste domeniu. De fapt, ca în multe alte privinţe, internetul a preluat ceea ce înainte părea să fie strict apanajul publicaţiilor tipărite.  


www.rri.ro
Publicat: 2014-04-16 10:21:00
Vizualizari: 130
TiparesteTipareste