Volatilile sinure di stat europeane

volatilile sinure di stat europeane Noaptea m’iadza-noptsâ, un grup armat înţâcl’iadzâ şi l’ia cu asaltu casa a primarului, îl vatâmâ, cu tută familia, apoia îl’i asasineadză pi aţel’i trei jandarmi di la postul di-tru m’ica localitate. Majoritatea a atacatorilor suntu aghenţâ viniţ di anap

Noaptea m’iadza-noptsâ, un grup armat înţâcl’iadzâ şi l’ia cu asaltu casa a primarului, îl vatâmâ, cu tută familia, apoia îl’i asasineadză pi aţel’i trei jandarmi di la postul di-tru m’ica localitate. Majoritatea a atacatorilor suntu aghenţâ viniţ di anaparte di frontieră, ghine antrenaţ şi ghine înarmaţ. Rebil’il’i îl’i adunarâ oamin’l’i şi lâ dzâsirâ că Armata Aroşe lâ v’ine tra-s l’i agiutâr iara el’i prinde să alumtâ să alichească aţist pimintu la Uniunea Sovietică. Sunt ocupate casile ofiţiale şi tăl’iate ligăturile cu chentrul administrativ. Grupuri preşcave atacâ şi ocupă hoarile ma m’iţ di aproapea şi si angajeadză tru adevărate alumte cu jandarmil’i, grăniceril’i sau armata. Ţi cara cǎ poate s-vâ si parâ  că tamam  vidzut aţist reportaj la televizor, faptile relatate s-au faptâ ninte cu 90 di an’i. Easte unâ relatare a răscularil’ei di la Tatar Bunar, unâ m’ică localitate azâ tru reghiunea Odessa a Ucrainâl’ei, tru sudulu a Republicâl’ei Moldova. Tru 1924, Tatar Bunar eara unâ hoarâ din România, di-tru provincia Basarabia di la frontiera cu Uniunea Sovietică.

 

Planurile expansioniste a Imperiului sovietic avea în videare anexarea a Basarabil’ei, ocuparea a întreagâl’ei Românie şi transformarea a l’ei întru unâ republică sovietică unională, ama şi crearea a unei federaţie comunistâ balcanicâ. Tru 1940, Stalin da un ultimatum pri-tru care anexeadză Basarabia iara după  doilu polim mondial, România şistatile din varliga  intrarâ, conform a planurilor, tolerate şi di mǎrile puteri democratiţe, în sfera di influenţă sovietică. Ataculu insurecţional di la Tatar Bunar, anihilat după greale alumte armate, testa, u videa cǎ easte bunâ aestă strateghie sovietică şi si derulǎ după un plan împlin di aduţeri cu recentile evoluţii di la frontiera a Ucrainâl’ei cu Rusia. Ţi cara cǎ poate s-minduim cǎ easte didip osificat pi vecl’iul continentu, simpla evidenţă nâ spune că aoaţe, pi aţist aţel ma m’iculu continentu al lumil’ei, frontierile si minarâ cama multu tru ultimul cirec di secol. Şi tute aestea în condiţiile tru care maşi ideea di minare a frontierâl’ei apărea ca imposibilă după Al doilea polim mondial. Protile modificări nu furâ  deplasări cǎ dispariţii şi apariţii, pi amplasamente multu vecl’e. În prezentu, ama, sinurile par bătute di un puternic seavir, crivăţ ţi ţâ înghl’eaţă isihia geopolitică. Multu chiro, conflictile di-tru agitatulu

 

Estu european eara îngl’eţate tra-s nu deranjeadzâ mǎrile cancelarii şi organizaţii internaţionale tru discuţiile a lor. Apoia agiumsirâ argumente tru marile şah internaţional. Tru 2008, preşedintile rus di atumţea, Dmitri Medvedev,  decretat recunoaştirea a independenţâl’ei a dauă teritorii secesioniste aflate tru frontierile internaţional recunoscute a Georgil’ei, iara evenimentul fu puţân băgat tru metru şi aghon’ea agârşit. Eara prota misură ofiţială di aestâ turlie şi lista di aştiptare eara lungă. Aţistă recunoaştire ofiţială niţe nu mutrea multu trâ  detalii şi aparenţe, v’inea rapid ca unâ misură di retorsiune şi răzgânsire contra a li Georgie şi a multu para independentului a l’ei preşedinte, Mihail Şaakaşvili. Fără di altâ, harta a lumil’ei spune altâ turlie la Moscova, cama multu după recenta anexare a Crimeil’ei, dicât la ONU, la mǎrile organizaţii internaţionale sau la Washington, Londra, Paris sau Berlin. Aclo, cu litire chiriliţe, sunt tricute ma multe republiţ, ma multe state cu unâ independenţă de facto icǎ tricută în evidenţile moscovite. Şi tute suntu tru volatilul spaţiu estu-european, iu sinurile suntu reguli fapte tra să hibâ călcate sum forţa a unor realităţ complexe, vulnerabile la hitre influenţe şi modelări. (Marius Tiţa)


www.rri.ro
Publicat: 2014-04-25 22:44:00
Vizualizari: 156
TiparesteTipareste