Prof.dr. VASILE BARBA - Freiburg, Ghirmanie

prof.dr. vasile barba - freiburg, ghirmanie Domnul prof. Vasile Barba dit Germania, di la Universitatea Freiburg dit Germania lu-cunustet dit ndauã emisiun’i ti li ari adratã l’irtatlu a nostru sot Virgil Tatomir tu an’il’i di ma nãinti. Nãsu easti prezidentul a ULCA cu scamnul Freiburg tu Germania

VARTAN ARACHELIAN – Domnul prof. Vasile Barba dit Germania, di la Universitatea Freiburg dit Germania lu-cunustet dit ndauţ emisiun’i ti li ari adrata l’irtatlu a nostru sot Virgil Tatomir tu an’il’i di ma nainti. Nasu easti prezidentul a ULCA cu scamnul Freiburg tu Germania. Tora ayon’ea numa a lui fu adusa aminti tu una polemica/ niachicţseari ti insi tu migdani tu vasilie, dupu Congreslu pi cari Uniunea ti u cumanduseasti Dumnil’ea a lui, s-tanu Freiburg tu Germania s’ti atea vahi tra sa u limbidzasca aestţ alatusi/ niachicaseari ti insi tu opinia publicţ romţneascţ, ghini va s-hibţ ca Domnul profesor Barba s-nţ spunţ cu ti scupo timil’iusi cu nauţ an’ ninti aestţ ULCA.
VASILE BARBA – Va haristusescu ti cl’imarea ti n’i-u-featitu si escu hţrios s-limbidzţmu/arţdţpsim deadun ndauţ lucri prit cari nu i ase s-featirţ, unţ dezinformari/alatusi tu opinia publicţ dit Romţnia. Agiumsu diznţu cu harauţ diznţu tu vţsilie ca acl’imat a Fundatil’ei Culturali Romani la Forumlu di Mamaia. Un forum a curi-l’i si pricadi tutţ tin’ia cţte adunţ tutţ romanitatea dit tut spatiul balcanic. Tu ti mutreasti ntribarea a Dumniil’ei a voastrţ ULCA easti unţ sutatţ ti fu timil’iusitţ, asi cum spuneat, Freiburg, nu fţrţ noimţ Freiburg, cţte aclo romanistţl’i an’ deadirţ agiutorlu tra s-adaru aestţ sutatţ cu doi scupadz, vichimu: s-hibţ tţnutţ, s-tţnem/s-putem si s-ncl’igţm tu patrimoniul european a romanitatil’ei dit apiritţ si tu patromoniul a yinitoaril’ei a noastrţ patridţ comunţ, Europa, limba a lumachil’ei di tu datţ, a Romanitatil’ei dit Apiritţ. Aestţ „relicvţ” latinţ fuvirsitţ cu chirearea. Sutata fu timil’iusitţ di sapti nvitat armţn’ (deadun cu/aduntat) tu un Comitetlu di Initiativţ si tinti profesori universitari cu anami dit Germania. Cu chirolu, membri ali sutatţ agiumsirţ s-hibţ persoani fiziti di pi trei continenti si persoani juriditi, sutati culturali, atea di Paris, dit Macedonia, dit Iugoslavia, dit America di la Princetown si ma amţnat daua sutati armţnestţ dit Australia di Melburn s-di Sydney. Si ma amţnt si sutatţ adratţ tu Romţnia, cu numa Comunitatea Aromţn’ilor dit Romţnia.
VARTAN ARACHELIAN – Domnule profesor revista trimestrialţ ZAN, „Cuvţntul Nostru”. Ti iasti cu nţ oarţ „Zborlu a Nostru”, „Vorba Noastrţ” nu ?” Ti…easti cu …pi aesti continenti?
VASILE BARBA – „Zborlu a Nostru” nsimneadzţ cum ghini spusit „Cuvţntul Nostru”. Cţndu ded numa a aistei revistţ, mi loai di limbţ s-cu sotl’i a mei dit Romţnia, tu oara anda fudzii, cu nvitatl’i dimi si puteam s-alidzem si un altu zbor „Limba a Noastrţ”, „Grailu a Nostru”, ma mi arisi ma multu „Zborlu a Nostru” tra s-alidzem niheamţ, ta sţ spunem niheamţ si aestu spetificu. Si zborlu nsimneadzţ cuvţnt dimi vahi yini di la „sobor”. La sobor oamin’il’i s-adunţ nu ta s-tacţ ma ta sţ zburascţ.
VARTAN ARACHELIAN – Problema ti s-bagţ easti, tu ti scarţ/ziyţ u videt voi limba ufilisiţ di arman’i cu limba romţnţ ufilisitţ di romţn’ tu locurli dit Dacia traditionalţ?
VASILE BARBA – Lucurlu, cara zburarea a armţn’ilor easti unţ limbţ un dialectu, un idiom fu zburţtţ di oamin’ di stiintţ.
VARTAN ARACHELIAN – Dealihea easti unţ luyurie stiintificţ si nu voi s-intrţm tu un lucru speţial...
VASILE BARBA – Noi Freiburg  avum sinfer cum s-tţnem tu banţ aestţ zburari cum ti s-hibţ cum va-l’i spunem cţte ea s-astindzea. Ahurhindalui cu an’il’i 50 tu tutţ Europa limbili reghionali avea ahurhitţ sţ s-astingţ. Tţs tu decheniul optu ahurhi unţ distiptari/ revirimentu di xanadistiptari a spiritlui cari s-ducţ la tţnearea tu banţ a limbilor reghionali fuvirsiti cu chirearea. Cţte Europa duchiiu aestţ cţte earam ma aproapea di Strasburg, iu bati inima a Europţl’ei, duchiiu cţ Europa nu va tra s-armţnţ oarfţnţ mas cu unţ limbţ ca America vichimu si niti…
VARTAN ARACHELIAN – S-inventeadzţ/Sţ scoatţ tu migdani unţ limbţ artifitialţ cum easti esperando cum ari nu ...
VASILE BARBA - …Si s-tţnţ tru banţ, tutţ yistearea a l’ei cu lilici ta s-dzţcu asi, ma s-u minduim ca unţ gţrdinţ, limbili, tuti turliili di limbi…
VARTAN ARACHELIAN -  Ti aprţftţsi/s-adarţ sutata a voastrţ tu aestu plan?
VASILE BARBA – Sutata a noastrţ nu putea s-tţnţ tu banţ „reliqa” latinţ dit datţ, cţ masi cara vrea u adutea zburarea lor tu scarţ di limbţ. Cţte Europa nu putea s-andrupascţ tţnearea dialectilor icţ a graiurlor, suntu suti s-suti. Ama limbili fuvirsiti cu chirearea eara unţ borgi a l’ei eara tu programlu a Comunitatil’ei Europeani. S’atumtea, featim predţ prit ndridzearea a dauţ Congresi Internationali, lţ dzţsu internationali cţ loarţ parti oamin’ di stiintţ dit ma multi natiun’. Protlu…ateali dauţ congresi, di Mannheim dit 1985 s-deapoa Freiburg tu 1988 si prit Cursul di Limbţ Armţnţ tţnuti trei veri cu participantţ dit tutţ Hamunisia Balcanicţ, noi putum di cţndţsim opinia publicţ europeanţ si ofitialitţtli ti au borgi di mirili a Europţl’ei cţ aestţ reliqţ latinţ ti easti zburarea a armţn’ilor, easti unţ limbţ ti-l’i si pricadi s-hibţ tţnutţ tu banţ s-dimi andrupţtţ ta s-nu chearţ. S’asi s-ngrţpsi tu harta a limbilor regionali fuvirsiti cu chirearea s-tricuti sum areapta avigl’itoari a Parlamentului European si limba armţneascţ.
VARTAN ARACHELIAN – Gţrtia eara tu atea oarţ, goala vţsilie dit Blacani mebrţ tu Consiliul a Europţl’ei…nu?
VASILE BARBA – Cum eara hirescu/Comisia apufusi…asi cum s-cţdea, aestţ apofasi fţtea spuneari ti Gţrtia. Iara pi harta a Europţl’ei cu aesti limbi tu Muntţl’i a Pindului, fu ngrţpsitţ la arţdţrichea 45 limba armţneascţ. Aestu amintatic alu lugursescu nai ma marea realizari/prucupseari a sutatţl’ei a noastrţ si a banţl’ei a mea, vahi.
VARTAN ARACHELIAN – Mi tornu la ntribarea ti va u bţgai. Tu ti raportu easti armţna cu limba zburţtţ tu Romţnia? Dupţ minduearea a voastrţ? Cţte vţ aflarţ cţbati cţ vret s-adrat dit armţn’il’i ti bţneadzţ tu Romţnia unţ minoritati nationalţ, lucru ti yini tu contradictie cu istoria a noastrţ. Dimi, minduescu cţ tu Transilvania bunţoarţ la mitropotlitlu Andrei Saguna ti ari un rol mari ti tţnearea s-ma largu tu banţ a romţnismului pisti muntţ, minduescu la cţpiili a minaril’ei nationalistţ dit Romţnia cari vinirţ dit Muntţl’i a Pindului si s-integrarţ nu mas ca cetţtean’ ali Romţnie ama intrarţ tu minţri ti scoasirţ diininti nationalismul a nostru. Nu zburţm tora cari furţ consecintili/zn’iili a aistei afirmari ama voi sţ spun cţ el’i avea aestţ identitati, avea constiinta a identitatil’ei a lor cu romţn’il’i di na-stţnga a Dunţl’ei, nu? 
VASILE BARBA -  Largu di noi, atel’ ti adrţm aestţ sutatţ…
VARTAN ARACHELIAN -  Cţte aestu fu un cap di stipseari ti actiunn’li voastri cu Congreslu ti s-tţnu aestţ vearţ Freiburg.
VASILE BARBA –  Cafi oarţ si Congreslu di Freiburg avu idyiul scupo cum si alanti dauţ congresi ti furţ cu harauţ aprucheati di tutţ lumea dit Romţnia, nica s-di atel’i cari minduirţ sţ-lu lugurseascţ ca unţ diversiuni/arţdeari/agudeari.
VARTAN ARACHELIAN -  Cari easti punctul di videari a Vostru ti aestţ?
VASILE BARBA – Lucurlu ti lu spunet voi easti un lucru ma complexu/ma mari. Cazlu armţn easti un caz atipic. Nu putem s-lu acţtţm tu isapi, tu niti un altu tip di lucri di idyea turlie. Armţn’il’i tu Romţnia, al’i dzţteamu si a l’irtatlui Virgil Tatomir cţndu bţgţ aestţ ntribari va s-hibţ nvirinat cara el’ va s-hibţ luyursit minoritari tu Romţnia. Ama va s-hibţ multu nvirinat ma s-hibţ di s-lţ caftţ fratl’i a lor la cari vinirţ tra s-aflţ un apanghiu, apanghiu maxus ti yistearea a lor ti u adusirţ tu trasturli a lor, grailu a lor, cţnticlu a lor polifonic, adetli a lor, adet tţnuti di pap stripap chiro di 2000 di an’, va s-hibţ multu nvirinat cara va lţ si caftţ tra s-alasţ aestu spetificu a lor. Armţn’il’i dimec…
VARTAN ARACHELIAN – Asi cum va s-hibţ mari nvirinari cara maramuresen’il’i bunţoarţ s-tragţ mţnţ di la adestli a lor icţ moldoven’il’i icţ olten’l’i icţ dobrogen’il’i, mi mindueam…
VASILE BARBA – S-lţ si caftţ a maramureasan’ilor s-tragţ mţnţ di la stran’ilu alor ghio taha ti uniformitati. Armţn’il’i suntu tru Romţnia unţ comunitati dimec unţ colectivitati di oamin’/unţ parei ti au un spetificu comun, ti nu easti idyea cu alţntor. Si aestu spetificu comun cari sţ-lu creascţ, cari sţ-lu tţnţ tu banţ cara nu el’i isis, cara tu Romţnia di azţ ma s-tu chirolu di ma ninti, tut bţnţtorl’i di aua avurţ agiutor icţ furţ elefteri tra s-tţnţ spetificlu a lor, si spetificlu a lor lu-feati avut spetificlu comun a aistei vţsilie museati cari easti Romţnia. Ghini ma, chirearea a zburaril’ei a armţn’ilor, chirearea a cţnticlui polifonic a lor a adetlor va s-hibţ unţ zn’ie ti patrimoniul cultural. Noi featim timbihi/cţftţm di Freiburg s-amintţm ndreptul ti unţ mirţ isis. Tu Gţrtie, tu Albania, tu Ripublica Macedonia di azţ, tu Vţrgţrie, tu Sţrbie noi him minoritţt ahoryea, nu him gret, nu him sţrghi, nu him arbinesi nu him altutiva. Him Armţn’. Si multu ghini spusi profesorlu Arvinte la Congreslu aestu iu vini cţ atumtea cţndu aromţnlu dzţti aromţn, icţ armţn ngl’itţndalui pi „o” atel, tu zburarea di cafi dzua, icţ rrmţn, rrmţn dzţti dimec roman. Cţndu romţnlu dzţti romţn icţ romţn huryeatlu, el dzţti roman. Dimec zborlu di Roman easti atel ti nţ spuni cţ him unţ. Asi cum maramureasanlu ti cari adusit aminti nu easti oltean, ama s-un s-alantu suntu romţn’.
V.A. – Tamam…
VASILE BARBA – Tut asite, asi cum grţmosteanlu dit Muntţl’i a Pindului si moscopoleanlu icţ fţrserotlu…dimec grţmusteanlu nu easti fţrserotu s-niti fţrserotlu grţmusteanu ama dol’i suntu armţn’. Si asi cum romţnlu nu easti armţn s-niti armţnlu romţn ama dol’i suntu roman’il’ii a Orientului, ncurpil’eadzţ Romanitatea dit Apiritţ.
VARTAN ARACHELIAN – Domnule profesor Barba voi s-vţ aduc aminti ti niscţnti lucri istoriti „de netagaduit”/ ti armasirţ. Nica dit seculu ti tricu, statlu romţn tu ahurhita a exsitentţl’ei a lui modernţ discl’isi scol’iuri tu limba romţnţ tu locurli iu bţneadzţ armţn’. Cu discl’idearea a aistor sculii distiptţ dimi constiinta a unei arţdţtinţ comunţ cu romţn’il’i di nastţnga a Dunţl’ei. Prit aestţ constiintţ el’i sţ astţrţ cţtţ patrida a lor dadţ si s-aflarţ aua identitatea. Voi spun botli ti vţ aflţ cţbati, vret ca tu aesti locuri iu bţneadzţ armţn’l’i s-hibţ nvitatţ armţna s-nu limba literarţ romţnţ cum fu adratţ nica dit secolu ti tricu pţn dupţ protlu polim mondial tu aesti locuri. Dimec cari easti minduita a voastrţ ti aestţ chestiuni? Dimi cum videt vţ bag antribţri ndilicati cţte lipseasti s-hibţ limbidzţti lucţrli aesti…
VASILE BARBA – Nu suntu cunuscuti lucţrli…iara atel’i ti zburţscu si zburţscu…cari zburţscu multu maxus, suntu aruptţ di aver. Si nu lipseasti s-hibţ zburţt aestu lucru cţ masi di atel’i ti cunoscu averurli di azţ. Noi nu putem s-minduim cţ tora him idyea cum earam ninti di chirolu a polimnlui. Altţ easti catandisea di azţ si alti suntu perspectivili vidzuti di aua si nclo.
VARTAN ARACHELIAN – Tu unţ Europţ unitţ vahi…
La Livţdz iu escu faptu prota scola romţneascţ lucrţ tu casa a paplui a meu. Iara afendili a meu si fratili a lui eara dascal’i la aestţ scoalţ romţneascţ. Avui ispetea aua sţ spun cum nvitai pi cinusi s-ngrţpsim cţndu scoala nţ si avea ncl’isţ ti un chiro. Ama dascal’i a nostţ spunea c1 te easti ananghi di grailu a nostru. Atumtea tutţ fumeal’a zbura armţna ncasţ iara limba romţnţ literarţ nţ agiuta sţ-lu cristem si grailu a nostru si cu chirolu sţ-lu fţtem unţ, tu zburarea ngrţpsitţ. Ghini ma tu aestţ etţ ti u bţnai eta di polim s-di dupţ polim dusi la unţ nauţ catandisi. Cara mul’earea ninti lu-tţnea grailu pţrintescu cţte ea sidea acasţ si bţrbatlu poliglot yinindalui acasţ lipsea sţ spunţ „Bunţ dzua” a dadţl’ei a lui si a nicuchirţl’ei a lui ti nu cunustea altţ limbţ, azţ si mul’earea s-duti la scoalţ.
V.A. – Integratţ sutial, easti limbid…
VASILE BARBA - Tutţ fumeal’a easti stuhinatţ cafi dzuţ cu limba ofitialţ si aestu lucru nu s-fati mas la mul’eri. Ia vidzui la romţn’il’i di Vidin, di ningţ Vidin, di aua di aproapea, ausl’i nu pot sţ s-achicţseascţ cu n’itl’i cari stiu mas limba vţrgarţ. S-la armţn’ mas ausl’i nica u tţnu azţ limba si multu aretcu mas tu ptţni hori tutţ fumeal’a nica zburasti armţna. S-tora, n’itl’i di la grţdinitţ pţnţ la bitisearea a studiilor nvitţndalui mas limba ufitialţ di stat, acasţ limba di dadţ easti alţxitţ. S-poati azţ s-bţgţm diznţu grailu a lor s-hibţ nicuchiri diznţu acasţ prit limba literarţ di Bucuresti? Limba romţnţ agiumsi tru scţri analti macxus prit peana al Eminescu. Ari tţnutţ ahţti neologhismi, frantuzismi maxus. Nu pot s-facţ moeabeti…Tinirl’i cari nvitarţ scoalţ romţneascţ aua, ma multţ an’ eara vinit aua tu Romţnia, multţ tiniri armţn’ dit Gţrtie cari nvitarţ multu ghini limba romţnţ. Ma cţndu s-dusirţ acasţ ma nu u stea armţna cţ mas limba literarţ romţna el’ nu puturţ s-facţ moeabeti. Puturţ sţ spunţ mas „Bunţ dzua”, „Bunţ seara”. Ma nclo tu unţ moeabeti ma ndilicatţ vidzurţ ananghi s-ufiliseascţ limba ofitialţ. Dimi cheari. Ma s-hibţ di sţ s-bagţ azţ tu nvitari, limba romţnţ trţ tiniri si ma s-hibţ di s-nveatţ tut tinirl’i prit absurd s-dzţtem, tut tinirl’i vrea s-nveatţ ghini limba, tut tinirl’i armţn’, el’ va s-facţ moeabeti acasţ tut tu limba ufitialţ a statlui cţte pţrintţl’i nu avurţ…cţbilea
VARTAN ARACHELIAN – Voi avet argumenti multu salami. Mindueam cţ ma s-cultivţm ma largu adgheafurli nu mata va s-avem atel lucru ti s-nţ leagţ. Ama pistipsescu cţ spunerli a voastri suntu cţndisitoari nu mas ti mini ama s-ti atel’ ti nţ mutrescu.
VASILE BARBA – Atel’ ti pripun tra s-discl’idţ diznţu licei, sculii 200 di sculii tu Gţrtie pi pţradzl’i a statlui au buni naet ma nyiseadzţ. El’i nu suntu irbapi tra s-l’ea unţ vizţ tra s-agiungţ tru Gţrtie tu locurli iu s-amintarţ pţrintţl’i cţte aestţ easti catandisea. Va s-da izini vţrţ stat dit Hamunisia Balcanicţ cţ Romţnia s-discl’idţ scol’iuri mas ti armţn’? Romţnia poati la Sofia un liceu ama s-ti cetţtean’il’i vţrgari si aclo liceulu romţn poati s-lucreadzţ diznţu.
VARTAN ARACHELIAN – Prit achicţseari un alantu...
VASILE BARBA – Va s-poatţ liceulu di Bitolia s-lucreadzţ diznţu. Deapoa s’limba romţnţ, poati s-hibţ si slava...
VARTAN ARACHELIAN – Tru conditiili aesti Voi minduit cţ lucţrli practiti a Uniunil’ei a voastţ suntu multu ma cu hţiri, dealihea.
VASILE BARBA – Ateali di la protlu Congres International si di la protlu numir a revistţl’ei a noastrţ ZAN cari li avem pitricutţ tru 2000 di exemplari tru ateali trei continenti s-tru cari spusim ananghea ti tţnearea tru banţ a zburaril’ei a armţn’loru prit cţl’iuri di lucru practiti. Nu agţrsit, mi-afarţ cţbati cţ escu silvicultor. Cţtţ mirachi vrea s-aveam ma s-earam silvicultor. Easti unţ zţnati ti u tin’isescu multu. Escu masi...cţ te feciu studii juriditi, un doctorat tru stiinti juriditi, altu tru stiinti economiti iar studiili di filologhie li dţnţsiiu tu anlu trei cţte nicuchira a mea li-avea bitisitţ. Ama mi lugursescu un bun organizator, un manager. Ama dit ahurhitţ noi lugursim cţ masi cara va s-u adutem tru scarţ di limbţ, zburarea, a armţn’ilor putem s- u bţgţm tru scol’i tu mass-media s-tu bţserit. Asi putem s-adutem diznţu grailu a lor stţpţn tru casili a lor s-deapoa limba romţnţ, ti un armţn cari s-cţnoasti grailu, va s-hibţ multu lisor ti nvitari. Nu-l’i lipseasti ma multu di un mes tra s-poatţ sţ zburascţ lisor. Si multu lisor va-l’i hibţ a armţnlui deapoa tra s-hibţ poliglot…si alti limbi neolatini a soiil’ei di ma largu, franceza, italiana si alti. Noi luyursim cţ Roma easti dada a noastrţ, tu ti mutreasti limba iar cţ romţna nord-dunţreanţ easti sora a oastrţ bunţ. Si him susto cţndţsit, cţ va s-poatţ ateali dauţ surţri romţna si aromţna s-armţnţ tu banţ ma s-andrupascţ unţ alantţ. Cara armţna, azţ aflatţ tru trţn’ipseari, nu va s-hibţ agiutatţ s-hibţ tţnutţ tru banţ, va s-avem tu scurtu chiro mas unţ sorţ, tu Dacia la nodu di Duna, alantţ va s-chearţ. Nu fţrţ noimţ marli svantu T. Papahagi, aestu titan, cari ma agiumsi pi isapea cum s-duti chirolu spusi unţ greauţ/urutţ mindueari atea ti va s-facţ dimi cţ secolu aestu va s-hibţ secolu ti astindzearea a armţn’ilor. S-arţsi. Iara cţte mi ntribat trţ treilu congres…Ia s-vţ spun treilu Congres fu ndreptu sum numai, ti spuneari, cţ nu va s-hibţ dealihea aestţ urutţ noimţ al Tache Papahagi. Nu “Armţnlu nu Cheari” an’ dzţsu! S-cum nu cheari ? Mas prit tţnearea a identitatil’ei a lui. Cara zburarea a lui s-u tţnu chiro di dauţ milenii s-macţ bţgţ aestţ lumachi sudicţ, vula a culturţl’ei, filotimţ, latinţ tracoromani, tru tuti locurli sud-dunţreani cţte s-nu u bagţ s-di aua si-nclo? Cţte aestţ sţnţtoasţ lumachi a latinitatil’ei dit Apiritţ cum spuneat voi, cara tru chirolu di nţinti putu tra s-da personalitţt cu anami a popului romţn, a Romţniil’ei si cilţstţsi ti fţtearea diznţu a vţsiliil’ei mari, si-l’i deadi nu mas cţte aestţ lumachi armasi sţnţtoasţ tru muntţ si dit sinlu a l’ei insirţ oamin’ sţnţtoasi ama s-ti atea cţ s-duchirţ aproapi frat cţndu deadirţ di…tru Transilvania dimi icţ tru Printipati, candu deadirţ di oamin’ ti zbura limbţ romţnţ. Ia aestţ easti minduescu io lucurlu ti lipseasti s-lu acatţ tu isapi si organili ofitiali dit Romţnia. Dit ahurhitţ sutata a noastrţ pripusi grţdiniti ti ficiuritl’i n’it tru grailu pţrintescu. N’iclu s-nu hibţ cţrtit... nica di n’ic, loatu nbratili a dadţl’ei cu unţ limbţ xeanţ, ofitialţ. Cţte anamisa di limbţ a armţn’ilor si atea a gretlor ari un mari adgheafur. S-nu zburascţ n’iclu la doi an’ albaneza si cţndu yini acasţ sţ-l’ caftţ a dadţl’ei tu albanezţ pţni, lapti icţ apţ. Ti va s-dzţcţ grţdiniti ti ficiurit tru grailu a lor. Ti aestţ nu easti ananghi di cţrtţ, nu easti ananghi di gramatit. Easti ananghi di dţscţliti. Iara ofitialitţtli dit Romţnia, fratl’i a nostţ dit Romţnia pot s-nţ agiutţ prit nvitarea a nţscţntor dascaliti si prit ndridzearea a nţscţntor grţdiniti ti ficiurit tru tuti statili dit Baklcani, cţ s-hibţ pi cali privatţ prit sutatili culturali dit Romţnia, prit fundatiili ti suntu. Si tu chirolu di azţ poati sţ s-facţ s-cu agiutorlu a Comunitatil’ei Europeani cţ aesti grţdiniti s-hibţ discl’isi, s-lucreadzţ. Deapoa, la scol’iurli primari… toradioarţ easti unţ iluzie/s-minduim cţ putem s-discl’idem scol’iuri mas ti el’i, licee mas ti el’. Nu avem ananghi toradioarţ s-niti nu putem cţ mas oari/sţhţt di limbţ maternţ tu scol’iurli ufitiali iu bţneadzţ...unţ, dauţ ori tru stţmţnţ cari s-lţ lu-tţnţ tru banţ grailu.
Deapoa, limba armţnţ lisor poati s-hibţ bţgatţ tu clasili superiaori.
VARTAN ARACHELIAN – Lipseasti s-nţ dţnţsim si voi sţ spun cţ aesti cţftţri ti li spunet Voi suntu di nai n’tli ti standardili a Comunitatil’ei Europeani dimec eali pot s-hibţ bţgati tu lucru, nu?
VASILE BARBA – Nu mas ahţntu. Ama nu easti duri masi ahţntu. Ti aestţ armţn’il’i lipseasti s-hibţ luyursit aclo unţ minoritati, unţ etnie ahoryea, asi cum easti si nu lipseasti s-hibţ lugursit tu diasporţ cum avdzţi cţ un ambasador a nostru lţ spusi a armţn’ilor ti bţturţ la usa a ambasadţl’ei cţ poati sţ-l’i-agiutţ mas cara el’ va s-lugurseascţ romţn’i dit Dacia dimec s’cţ suntu aclo tru diasporţ. Tu Albania tu Gţrtie, tu Macedonia noi nu him tu diasporţ. Noi him stţpţn’, nai ma vecl’ili stţpţn’/populi a atilor locuri, pi ningţ cari vinirţ si alti fari ti li-apruchem cu vreari si cari azţ agiumsirţ s-hibţ minoritari. S-mini am nica tiva ti adţvgari. Cara fratl’i a nostţ dit nordul a Dunţl’ei nu pot sţ-l’-agiutţ atel’i dit sudlu a Dunţl’ei deapoa s-nu-l’i ncheadicţ icţ s-nu lţ aducţ chindinu. Noi fum dispul’at di numa veacl’i/orighinalţ romţn’il’i suntu dacoromţn’i iara armţn’il’i suntu macedoromţn’si suntu oamin’il’i a tutiputţl’ei dit locurli tu cari bţnarţ vţrţoarţ Alexandru Makedon si clirunoml’i a lui. Ghini ma, Craiova noi apruchem s-discl’idţ un rectorat di limba macedoneanţ. Si s-tipusi cu mari curbani un dictionar romţn-macedoneam si macedonean-romţn. Ti va s-dzţcţ, easti un dictionar vţrgaru-romţn si romţn-vţrgaru. Cum s-poati ca noi s-apruchem, si aua gretl’i au ndriptati, cţ un popul ti yini di Volga s-ti zburasti unţ limbţ slavţ, easti limbid ti tutţ lumea, sţ spunţ cţ limba a lui easti limba macedoneanţ si sţ s-adarţ aestţ alatusi. Si noi s-him lugursit tu Romţnia…di atel’i ti discl’id dictionarlu romţn-macedonean cţ him …„a unţ limbţ vţrgarţ”. Emu, limba aestţ easti unţ limbţ slavţ. Poati sţ-l’i si dzţcţ un rectorat di slavţ-macedoneanţ. S’Craiova s-hibţ tţnut aestu rectorat ma s-aibţ vrearea, ama pi ningţ el s-aibţ si un rectorat di macedovalahţ icţ macedoromţnţ, cum va sţ-l’i si spunţ ma dgheafurlu sţ s-facţ salami si dictionarlu alu Tache Paphagi, tipusit mas tu 1000 di exemplari, chiro tu cari easti tipusitu tu n’il’i s-n’il’i di exemplari aestu dictionar vţrgaru-romţn si romţn-vţrgaru. Ma s-ibţ vreari ti agiutarea armţn’ilor, Dictionarlu monumentu alu Tache Papahagi lipseasti s-hibţ tipusit diznţu cu iti curbani. Lipseasti s-hibţ tipusiti cţrtţ tu zburarea a lor a armţn’ilor…
V.A. – S-tipusescu…
VASILE BARBA - Si s-tipusescu. Voi s-cundil’edzu cţ, cheaditli tu tutţ Hamunisia Balcanicţ, nu yin di la ufitialitţtli xeani icţ di la populi xeani, yinu di la oamin’i di nţuntru. Tu Gţrtie, nu gretl’i nţ caftţ s-nţ alţsţm grailu a nostru, cţ masi ndoi ti au sinfer s-aibţ platformţ politicţ. Va-l’i plţcţrsescu maxus armţn’il’i s-aducţ aminti di stihurli museati alu Soricu pi cari …cţte sed aclo iu suntu, sum arinţ, li-aduc aminti acţ nu va s-pot s-li spun cu iho ama noima a lor va s-hibţ achicţsitu:
……………..
„arina di pi mealuri/oahti” spunea Soricu:
Vidzuta-t ti lisor ti spulbirari tu aerţ i lisor
……………

„Nisipul de pe maluri”
…spunea Soricu:
„Vţzuta-t ce usor
„De spulberat in aer
„De orice vţntisor?
„Cţnd se uneste insţ
„Grţunte cu grţunte
„S-o stţncţ se incheagţ
„De firele mţrunte”
„Ce-i pasţ atuncea stţncii
„De-a vţntului suflare?”
„ Din loc…nici uraganul
„ Nu se urneste...nzare”.
Nica adavgu ama cţ „poati s-hibţ spilat ninti ta s-ncl’eagţ, di cupriili”. E ghine ma si a aistoru frat sdit nordul a Dunţl’ei lţ pitrec aestţ cl’imari alu Soricu: „Uniri s-iara uniri si s-treacţ pisti tuti sinferurli personali ti agiungu s-hibţ meschine/…atumtea cţndu tţ agudescu sinferurli ghenerali.
VARTAN ARACHELIAN – Al’ haristusescu multu di multu a Domnului Barba cţte lo parti la aestţ emisiuni.
VASILE BARBA – Vţ haristusescu s-mini Domnule Vartan Arachelian.

Difuzat la TVR – OCT. 1993
Autor: Vartan Arachelian
Apriduţearea: Taşcu Lala

 


www.rri.ro
Publicat: 2013-02-19 18:36:00
Vizualizari: 677
TiparesteTipareste