Transplantul de organe în România

transplantul de organe în românia Odată cu înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transplant, în urmă cu 10 ani, numărul de transplanturi de organe şi tesuturi a crescut cu 25-30% anual.

Odată cu înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transplant, în urmă cu 10 ani, numărul de transplanturi de organe şi tesuturi a crescut cu 25-30% anual.  Numai  anul trecut au fost realizate peste 400 de  transplanturi (275 de rinichi, 122 de  ficat şi unul de cord). Dintre toate tipurile de transplant, cel hepatic este cel mai dificil. Majoritatea donatorilor sunt pacienţi aflaţi în moarte cerebrală. In restul situaţiilor, donatorul este viu, de regulă este vorba de un membru din familie care consimte să efectueze donarea. Peste 400 de persoane sunt pe lista de aşteptare pentru un transplant de ficat, iar cei mai mulţi donatori au fost anul trecut, când a fost realizat un număr record  de transplanturi hepatice, a declarat, Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurgie şi Transplant Hepatic Fundeni, realizatorul primului transplant hepatic din România.

 

 „Anul trecut a fost un an de excepţie. Anul 2013 înseamnă, mai degrabă, un salt decât o evoluţie progresivă. In transplantul hepatic saltul a fost de la 75 în 2012 la 122 în 2013, deci un salt absolut remarcabil.. Anul 2014 faţă de anul 2013 înseamnă, în primul rând, menţinerea numărului de operaţii. La Spitalul Fundeni am făcut, până acum, 41 de operaţii de transplant hepatic deci, până la sfârşitul anului, probabil că numărul va fi similar celui de anul trecut sau uşor mai mare.. O altă realizare este deschiderea celui de-al doilea program la Spitalul Sfânta Maria. S-au făcut deja trei operaţii de transplat la acest spital... De asemenea, mi-a făcut plăcere să-i ajutăm pe colegii de la Chişinău care au realizat primele operaţii de transplant în Republica Moldova  cu ficat de la donatori în viaţă, dar  şi cu ficat de la donatori în moarte cerebrală... Mi-aş dori  să putem introduce şi alte tipuri de transplant. Incă nu s-a făcut în România transplant pulmonar sau de intestin subţire. Sper ca în  viitor şi acestea să fie posibile..”

 

În România, aproximativ două milioane de oameni suferă de hepatită care netratată duce la ciroză şi cancer hepatic. In aprilie 2000 la Spitalul Fundeni din Bucureşti au fost realizate, cu succes, primele transplanturi hepatice.

 

 “Am avut o ciroză hepatică şi a trebuit să fac un transplant. In momentul acela, în România, nu se izbutise un transplat de succes. Totuşi, în martie 2000, prof. Irinel Popescu  m-a operat şi acum, după 14 ani, sunt  foarte bine.”

 

 “Am 64 de ani, sunt din Buzău şi mă sumt foarte bine, fără probleme de sănătate.Tot aşa, am avut o ciroză hepatică în  fază terminală. Am luat legătura cu Secţia de Transplant din Bucureşti, dar n-am ştiut că există în România posibilitatea de transplant. Doream să merg în străinătate să-mi fac transplantul pentru că aici nu existau mijloace materiale însă dl. profesor m-a asigurat că avem condiţii de transplant ca în orice  altă parte a lumii.. Atunci nu erau mulţi pe lista de aşteptare însă nu exista ficat şi în momentul în care a venit un ficat compatibil m-au chemat şi n-am operat.

 

In privința transplantului de inimă din România, după o întrerupere de doi ani și jumătate, activitatea a fost reluată la Târgu Mureș și la Spitalul de Urgență Floreasca. Din 1999 când a fost realizat primul transplant cardiac şi până în urmă cu doi ani, medicii din Târgu Mureş au reuşit să facă performanţă şi au realizat, în medie, 10 transplanturi pe an. In total, peste 3600 de oameni sunt pe listele de așteptare, cei mai mulți în căutarea unui rinichi compatibil, alții pentru ficat, pancreas sau pentru inimă. Banii alocați de stat în programul de transplant, anul acesta, sunt la o cincime din necesar și se așteaptă o rectificare de buget în  această vară. Medicii spun că și cei implicați în transplanturi sunt insuficient remunerați, dar dau speranță pacienților.  Prof. dr Mihai Lucan, șeful Clinicii de Transplant Renal din Cluj: “România s-a mișcat extraordinar în acest domeniu. Noi prin jocul sorții suntem într-o zonă a Europei unde ar trebui să ne apropiem mai mult de alte modalități de a gândi și a funcționa în domeniul sănătății. Cu toate acestea, câțiva indivizi încăpățânați se încăpățânează mai departe să mențină activitatea de transplat aproape de nivelul țărilor mult mai dezvoltate și cu mult mai mulți bani decât are România. Anul trecut chiar s-a făcut și un foarte mare pas înainte în  sensul că am avut o rată de donare de la donatori cadavru care a depășit rata de donare a multor țări civilizate. Se poate mai mult, se poate mai bine.

 

 Activitatea de transplant pancreatic la Institutul de Transplant și Urologie din Cluj a început în 2006. Până acum s-au făcut 11 transplanturi spune Mihai Lucan: ”Evoluția n-a fost, la început, foarte bună. Este o zonă a transplantului care este supusă foarte multor interferențe evolutive. Pancreasul este un organ extrem de sensibil la orice manipulare și în evoluția post-operatorie au existat chiar și 11 reintervenții pentru puseele  de pancreatită acută însă pacienții au ieșit cu bine, până la urmă. De anul  acesta însă am reînceput într-o manieră un pic schimbată împreună cu niște consultanţi din Italia și Austria iar rezultatele sunt spectaculoase. Transplantul este dublu. Se face  transplant concomitent de rinichi și pancreas. Avem o listă de așteptare de 30 de bolnavi la ora actuală..”.

 

În prezent, România are 40 de centre de prelevare. La nivel european se înregistrează, în medie, 20-25 de donatori pe an, la fiecare milion de locuitori. Există țări precum Spania, în care s-a ajuns la 40 de pacienți de la care se prelevează organe. România se află la coada clasamentului - patru donatori la un milion de locuitori. Ca să se încadreze în media europeană, în România ar trebui să existe 500 de donatori în fiecare an. Lucru foarte greu de realizat în condiţiile în care există un singur centru de transplant hepatic, la Fundeni, trei centre pentru transplant renal – la Bucureşti, la Cluj-Napoca şi la Iaşi –, şi două centre de transplant cardiac la Bucureşti şi la Târgu-Mureş. 


www.rri.ro
Publicat: 2014-06-04 10:55:00
Vizualizari: 307
TiparesteTipareste