Emanciparea femeilor din mediul rural

emanciparea femeilor din mediul rural Satul românesc, unde trăieşte în continuare aproape 45% din populaţia României, deţine încă multă forţă de muncă nevalorificată suficient, atât în beneficiul propriu, cât şi al economiei.

Satul românesc, unde trăieşte în continuare aproape 45% din populaţia României, deţine încă multă forţă de muncă nevalorificată suficient, atât în beneficiul propriu, cât şi al economiei. Iar femeile de la ţară constituie, poate, categoria cea mai puţin pusă în evidenţă, deşi la sat trăiesc peste jumătate din femeile României: 56,6% din totalul populatiei feminine. Munca şi traiul lor sunt, adesea, neştiute în totalitate, căci se desfăşoară în intimitatea gospodăriei rurale familiale unde de altfel muncesc peste trei sferturi din oamenii de la ţară. 67% dintre femeile de la ţară nu au o slujbă şi muncesc în gospodărie, muncă neplătită evident decât prin satisfacţia de a oferi familiei hrană şi confort. Slujba lor – definită altfel decât cea a femeilor de la oraş – nu le aduce însă şi independenţă socială sau financiară. Cum ar fi, încă, dacă femeile ar transforma ocupaţiile lor obişnuite într-un activitate ce aduce profit, atât bănesc, cât şi sufletesc?
 


Este ceea ce şi-a propus federaţia de sindicate din agricultură – Agrostar – prin proiectul E-Word, destinat emancipării femeilor din lumea rurală şi finanţat prin programul european POSDRU. Grupul-ţintă al proiectului a fost reprezentat de 2050 de femei din mediul rural, provenind din 6 regiuni de dezvoltare regională a României. Proiectul şi-a propus să ofere cursuri de pregătire şi consiliere pentru femeile de la ţară care doresc fie să se angajeze, fie să devină antreprenoare transformând activitatea lor curentă într-una remunerată. Ce s-a realizat efectiv în urma proiectului aflăm de la Oana Calenciuc – coordonatoarea tehnică a proiectului „E-Word. Emanciparea femeilor pentru dezvoltare rurală”: "Avem patru centre de informare şi consiliere pentru femei în Argeş, Timiş, Dolj şi Galaţi. Beneficiarii sunt femeile din mediul rural. Sunt peste 800 de persoane care s-au adresat personalului din centre. Peste 48% dintre acestea au participat la un curs de formare profesională. În toate centrele şi localităţile de implementare a proiectului, s-au furnizat următoarele servicii: informare şi consiliere, consultanţă antreprenorială, servicii de formare profesională, sprijin în concilierea vieţii de familie cu cea profesională.."


În funcţie de opţiunile femeilor din zonă au fost organizate cinci cursuri de formare profesională la care au participat 1200 de femei. Cursurile le-au pregătit pe beneficiare în meseriile de manichiuristă-pedichiuristă, îngrijitoare de copii, lucrătoare în comerţ, lucrătoare la fabricarea conservelor legume-fructe şi la patiserie. Dacă aceste cursuri au avut sau nu rezultatul scontat, aflăm tot de la Oana Calenciuc: "Cursurile cele mai căutate au fost cele de lucrător în comerţ, manichiurist-pedichiurist şi patiser. Cererea cea mai mică am avut-o pentru îngrijirea copilului. Toate femeile participante au fost ajutate să-şi găsească un loc de muncă. Până la finalul proiectului 130 de persoane şi-au găsit un loc de muncă sau au început o afacere pe cont propriu. Am organizat un curs de iniţiere în competenţe informatice pentru 5 grupe de femei din judeţul Olt şi Dâmboviţa, cu un număr total de 100 de femei. La finalul cursului, toate femeile participante au susţinut un examen de certificare a competenţelor."


În urma cursurilor şi consilierii profesionale, unele femei au prins curajul de a-şi deschide propria afacere sau de a accesa fonduri europene pentru a o finanţa pe care pe care deja o aveau. Elena Odagiu din judeţul Olt, mamă a doi băieţi, şi-a transformat pasiunea pentru flori într-o afacere: "Florile au fost o pasiune mai veche de-a mea şi apoi, am accesat unul dintre proiectele cu fonduri europene. E un proiect axat pe legume şi flori în spaţii protejate. E afacerea mea proprie, sunt stăpână pe viaţa mea şi pe timpul meu. Eu hotărăsc ce fac, când îmi iau concediu, când vreau să muncesc. Ăsta e unul dintre avantaje. Dar cel mai important e acela că petrec mult timp cu familia, că stau alături de copii, alături de soţ. Psihic vorbind, faptul că e afacerea mea şi că eu sunt proprietara mă face să mă simt mai bine."


Pentru Ecaterina Olteanu din judeţul Prahova, fondurile europene au însemnat, de asemenea, posibilitatea de a transforma o ocupaţie casnică într-una lucrativă: "Soţul meu a accesat un fond european pentru agricultură în urma căruia ne-am dezvoltat ferma. Şi după aceea, eu m-am înscris la cursurile de prelucrare legume şi fructe şi am început să conservăm legumele, să facem zacuscă după reţete tradiţionale şi murături."


Deschiderea afacerii a ajutat-o pe Ecaterina să se cunoască mai bine, să-şi valorifice mai bine timpul şi felul de a fi: "Pot să spun că am avut mai mult curaj. În momentul în care am învăţat mult mai mult decât ştiam, am avut curaj să plec la drum. Privilegiul că stau lângă familie şi tot timpul sunt în gospodăria mea şi ştiu ce am ce făcut... este foarte bine. Iar ceea ce fac este bine şi pentru mine şi pentru familie."


Mariana Feraru din Vâlcea are nouă copii, cel mai mare copil având 23 de ani, iar cel mai mic, 5 ani şi jumătate. Chiar în martie, va mai naşte încă unul. Pe ea, copiii chiar au stimulat-o în activitate. Mariana Feraru: "Am făcut cursurile de la Agrostar. Vreau să-mi deschid o firmă, mi-am făcut formele şi aşteptăm aprobarea. E o firmă de comerţ cu amănuntul şi de transport. Pe copii trebuie să-i îndrumăm spre o cale mai bună. Agricultura a fost pe primul plan în viaţa mea dintotdeauna. Şi aş vrea ca toţi părinţii să-şi îndrepte copii spre agricultură, că din asta trăim."


Pentru toate aceste femei, capital a fost faptul de a-şi fi găsit o activitate care le permite să stea în continuare alături de copii şi familie.


www.rri.ro
Publicat: 2013-03-07 09:50:00
Vizualizari: 158
TiparesteTipareste