România şi politica agricolă comună (reluare)

românia şi politica agricolă comună (reluare) Noua Politică Agricolă Comună este mai modernă, stimulând cererea de produse “Made in EU”, bugetul care îi este dedicat este împărţit mai echitabil, deşi mai mic în termeni reali, iar protecţia mediului este ameliorată...

Noua Politică Agricolă Comună este mai modernă, stimulând cererea de produse “Made in EU”, bugetul care îi este dedicat este împărţit mai echitabil, deşi mai mic în termeni reali, iar protecţia mediului este ameliorată, prin sprijinul acordat practicilor agricole sustenabile. Acestea sunt cele trei argumente în favoarea Politicii Agricole Comune reformate, oferite de comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, într-o publicaţie de bilanţ 2010 - 2014 a Comisiei Europene.

Dacian Cioloş:Noua Politică Agricolă Comună are ca obiectiv să dea perspective agricultorilor din Uniunea Europeană pentru a dezvolta producţia agricolă pe baze competitive, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere ecologic sau, altfel spus, o competitivitate durabilă. Agricultura din Uniunea Europeană are potenţial mare şi perspective foarte bune atât pe piaţa europeană, cât şi pe piaţa internaţională. În schimb, avem agriculturi foarte diverse în Uniunea Europeană, din sud în nord, din est în vest, şi am vrut ca prin această Politică Agricolă Comună să nu mai fie favorizaţi doar unii şi pentru alţii să fie doar derogări şi am vrut să se regăsească toate modelele de agricultură din Uniunea Europeană în sistemul de susţinere financiară pe care îl avem prin Politica Agricolă Comună, inclusiv fermierii mici, inclusiv zonele de munte, inclusiv organizaţiile de producători, tinerii fermieri ş.a.m.d.”

 

Dar care sunt beneficiile aduse României de noua Politică Agricolă Comună? (Dacian Cioloş) Faţă de perioada de după aderare, deci 2007-2013 când agricultura României avea alocate în Politica Agricolă Comună 13 miliarde de euro, deci pentru plăţi directe şi dezvoltare rurală, în noua perioadă bugetară 2014-2020, în condiţiile în care bugetul european global se reduce, România va trece de la 13 miliarde de euro la 20 de miliarde de euro plăţi directe şi dezvoltare rurală. Deci, din punctul acesta de vedere, România are de câştigat. Sigur, o parte din suma aceasta vine din Tratatul de aderare a României, este o creştere firească, dar în plus de această creştere firească deja negociată în Tratatul de aderare, în această reformă a Politicii Agricole Comune, România a mai câştigat câteva miliarde de euro care i se adaugă. Şi asta în condiţiile în care ţări cu o agricultură importantă şi mai vechi în Uniunea Europeană, precum Belgia, Italia, Olanda, Germania, Franţa, vor pierde în perioada următoare pentru agricultură. Vor avea o alocare bugetară mai redusă. Deci din punctul acesta de vedere spuneam că România este bine plasată.”

 

România beneficiază şi de alte avantaje. Dacian Cioloş: „România fiind un stat membru al UE beneficiază de tot ceea ce negociază Comisia Europeană în numele UE în acorduri comerciale de liber schimb cu alte pieţe internaţionale care sunt consumatoare nete de produse alimentare, cum ar fi de exemplu pieţele asiatice, sau pieţe din zona Arabiei sau pieţe din zona de est îndepărtat al Europei sau o să vină America Latină, dar mai ales zona asiatică, unde UE are un potenţial foarte important de export de produse agroalimentare şi România ar putea fi competitivă pe aceste pieţe date fiind costurile de producţie la anumite produse, dacă se orientează spre aceste pieţe.”

 

Comisarul european pentru agricultură a amintit, pentru Radio România, şi de una dintre cele mai recente propuneri legislative pe care le-a făcut, care, de altfel, a fost aprobată de Parlamentul European şi de Consiliul de Miniştri. Este vorba de triplarea bugetului european pentru promovarea produselor agroalimentare europene, atât în interiorul Uniunii, cât şi pe pieţe externe: „Pe măsură ce industria alimentară o să se dezvolte în România şi România va procesa materia primă pe care o are şi o va transforma în produse cu valoare adăugată mai ridicată, va putea folosi fonduri europene, milioane de euro, pentru a-şi promova branduri româneşti, branduri tradiţionale atât pe piaţa europeană, cât şi pe piaţa externă. Sunt produse cum sunt vinurile, de exemplu, sau produse cu indicaţie geografică protejate în Europa, cum e un magiun românesc care deja beneficiază de astfel de programe de promovare, dar pentru următoarea perioadă 2014 - 2020 sper eu să fie cât mai multe astfel de proiecte din România care să primească fonduri europene.”

 

La rândul lui, directorul revistei „Lumea satului”, Ion Banu, a apreciat, pentru Radio România, că, în ţara noastră se poate spune că există mulţi oameni cu experienţă în atragerea de fonduri europene: Avem, iată, în spate şapte ani plus ceilalţi de dinainte de 2007, datorită programului SAPARD. Deci experienţă avem. Mai trebuie ca sistemul din România să fie mai flexibil, cu alte cuvinte să mai reducem un pic birocraţia astfel încât aceste analize ale proiectelor, ale investiţiilor care urmează să se facă până la urmă să funcţioneze mai bine şi să se poată implementa mai repede.”

Şi ministrul român al agriculturii, Daniel Constantin, a apreciat că ţara noastră ar trebui să absoarbă în acest an 2,9 miliarde de euro din fonduri europene pentru investiţii în agricultură, cu 200 de milioane de euro mai mult faţă de anul trecut. "Lucrurile nu merg încă în ritmul pe care mi l-aş fi dorit, cel puţin pe dezvoltare rurală, pentru că mai sunt probleme pe partea de cofinanţare, de creditare şi de garantare", a mai spus ministrul agriculturii.


www.rri.ro
Publicat: 2014-07-08 13:00:00
Vizualizari: 487
TiparesteTipareste