Ziua Independenţei Republicii Moldova

ziua independenţei republicii moldova Legată de România vecină printr-o profundă comuniune de limbă, istorie, cultură şi destin, Republica Moldova aniversează 23 de ani de la proclamarea independenţei faţă de Moscova.

Preşedintele României, Traian Băsescu, i-a transmis omologului său de la Chişinău, Nicolae Timofti, că Bucureştiul îi va fi întotdeauna alături Republicii Moldova. “Aspiraţiile sale europene şi prosperitatea cetăţenilor săi, de care ne leagă o îndelungată istorie şi, mai ales o profundă prietenie, vor fi întotdeauna proiectul meu de suflet” – scrie  actualul şef al statului roman, care, poate mai explicit şi mai apăsat decât predecesorii săi în funcţie, exprimă, de fapt, o permanenţă a politicii româneşti post-comuniste. Indiferent de coloratura lor ideologică, toţi preşedinţii, premierii, miniştrii de Externe de la Bucureşti au făcut o prioritate din susţinerea Republicii Moldova.

 

Când, pe 27 august 1991, Parlamentul de la Chişinău se conforma dorinţei unanime a sutelor de mii de oameni adunaţi în centrul oraşului şi proclama independenţa faţă de Uniunea Sovietică, România a fost primul stat din lume care, în aceeaşi zi, recunoştea statalitatea noului său vecin. Se încheia, atunci, jumătate de secol ocupaţie sovietică, jalonată de tragedii şi suferinţe. Actuala Republică Moldova e constituită pe o parte a teritoriilor româneşti rărsăritene anexate, în vara lui 1940, în urma unui ultimatum, de Moscova lui Stalin.

 

Sute de mii de etnici români s-au refugiat atunci, din calea ocupanţilor, în România micşorată. Alte zeci de mii - familii întregi, considerate incompatibile cu ideologia sovietică - au fost deportaţi în Siberia. Arestări abuzive, procese sumare, cu sentinţa dinainte cunoscută, execuţii sumare – nimic n-a lipsit din arsenalul represiunii staliniste împotriva autohtonilor. În locul refugiaţilor şi deportaţilor, regimul a adus colonişti recrutaţi de pe tot cuprinsul imperiului roşu.

 

Rănită, traumatizată, cu elitele decapitate, comunitatea românească a rămas, totuşi, în picioare, iar falimentul URSS a găsit-o pregatită pentru ruptura de Moscova. Proclamarea independenţei n-a fost, însă, decât primul pas al unei lungi traversări a deşertului. În 1992, regiunea secesionsită pro-rusă Transnistria (est) a ieşit, de facto, de sub controlul Chişinăului, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea separatiştilor. În primul deceniu al anilor 2000, la Chişinău puterea a fost discreţionar exercitată de impenitentul partid comunist pro-moscovit, condus de fostul general de miliţie Vladimir Voronin.

 

Abia din 2009, odată cu instalarea actualei administraţii tripartite pro-occidentale, Republica Moldova şi-a putut asuma şi promova vocaţia europeană. Legat acum de UE prin acorduri de asociere şi liber schimb, Chişinăul e considerat de responsabilii de la Bruxelles provestea de succes a Parteneriatului Estic. Curajul şi consecvenţa cu care atât politicienii, cât şi segmentele dinamice ale societăţii şi-au asumat reforme dureroase îndreptăţesc Republica Moldova să spere că independenţa proclamată acum 23 de ani va deveni efectivă şi va fi dublată de prosperitatea şi de statul de drept pe care doar integrarea europeană i le poate oferi.


www.rri.ro
Publicat: 2014-08-27 12:54:00
Vizualizari: 512
TiparesteTipareste