Sectorul bancar românesc

sectorul bancar românesc Sectorul bancar românesc, care finanţează în proporţie de 90% eco-nomia, continuă să stea la „terapie intensivă“ şi după şase ani de criză din cauză că nu s-a restructurat la timp, motiv pentru care are în continuare costuri mari şi venituri în scădere

Sectorul bancar românesc, care finan­ţează în proporţie de 90% eco­nomia, continuă să stea la „terapie intensivă“ şi după şase ani de criză din cauză că nu s-a restructurat la timp, motiv pentru care are în continuare costuri mari şi venituri în scădere, se arată într-o analiză a Ziarului Financiar. Costurile administrative ale băncilor, de la salariile angajaţilor până la chiriile pentru sediile unităţilor teritoriale, se regăsesc în dobânzile creditelor, care, deşi au scăzut, sunt încă la un nivel ridicat comparativ cu dobânda de politică monetară, ajustată la 2,75%. În anii de criză, unul din cinci credite a ajuns să fie neperformant. Infrastructura industriei bancare din România a atins apogeul în 2008, când reţelele teritoriale au ajuns la un record de aproape 6.600 de sucursale şi agenţii, în care lucrau peste 71.500 de angajaţi.

 

După şase ani de la începutul crizei economice au dispărut o cincime din posturi şi din unităţi, adică 13.600 de salariaţi au plecat din sistem şi 1.200 de unităţi au fost închise. Efortul de scoatere în afara bilanţurilor a creditelor neperformante şi celelalte măsuri de provizionare legate de curăţenia generală din sistemul bancar în pregătirea exerciţiului de evaluare a calităţii activelor de anul viitor au făcut ca şi 2014 să fie un an dificil pentru bănci. Sistemul bancar urmează să înregistreze la sfârşitul anului o pierdere de peste 2 miliarde de lei (cca. 450 de milioane de euro), potrivit estimărilor şefului Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României, Nicolae Cinteză. „La 30 septembrie, sistemul bancar a avut o pierdere de 1,6 miliarde de lei (360 de milioane de euro). Era normal. Provizioanele masive înregistrate în trimestrul al treilea au condus la această pierdere. Şi mai urmează”, a declarat Nicolae Cinteză.

 

El a mai precizat că nivelul creditelor neperformante a scăzut din aprilie până în septembrie 2014 de la 22,3% la 15,33%, iar gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante este de 66,22%. De aceeaşi părere în privinţa pierderilor pe care le va consemna sistemul bancar este şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea: "2014, în opinia mea, va fi un an cu o pierdere majoră. Deja a fost anunţată de către Banca Naţională o pierdere la nivelul sistemului şi nici măcar nu începuse foarte bine ceea ce numim acum curăţirea bilanţurilor.”

 

Creditarea sectorului privat continuă să aibă un ritm anual negativ, în pofida dinamicii pozitive la creditarea în lei, iar guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a explicat că motivul pentru care creditarea totală nu îşi revine nu este legat de lipsa banilor la dispoziţia băncilor: Băncile din România acum au chiar exces de lichiditate, atât în lei, cât şi în valută. Deci nu lipsa banilor este cauza principală a procesului de încetinire şi de scădere în cazul creditului în valută. Evoluţia creditului este legată în primul rând de toate aceste transformări structurale, de situaţia creditelor neperformante, de o anumită stare de neîncredere care s-a instaurat între bănci şi clienţi. Încercăm să atenuăm această stare de neîncredere, inclusiv prin măsuri pozitive de politică monetară, prin asigurarea unui climat stabil din punct de vedere economic, financiar. Deci, acţionăm pe mai multe planuri.”

 

La sfârşitul lunii octombrie, Banca Centrală Europeană a dat publicităţii rezultatele testelor de stres la care au fost supuse 130 de mari bănci europene. Iar unele dintre băncile care nu au trecut testul sunt acţionare la bănci din România. Iată însă ce a declarat analistul economic Aurelian Dochia cu privire la situaţia din sistemul bancar românesc: Deşi sunt bănci care au acţionari dintre băncile cu probleme la nivel european, din Grecia, Italia ş.a.m.d., sistemul bancar românesc este totuşi constituit din bănci care sunt independente. Din punctul de vedere al capitalurilor proprii şi din punctul de vedere al situaţiei bilanţiere ele sunt total independente de băncile-mamă şi sunt supravegheate de către Banca Naţională a României.

Deci nu există o legătură directă şi o îngrijorare directă în legătură cu situaţia acestor bănci, pentru că, din datele pe care le cunoaştem şi care sunt centralizate de către Banca Naţională, băncile din România au un nivel foarte bun de capitalizare, nivelul mediu este de peste 15% pe sistem bancar, ceea ce este mult mai mult decât cerinţa europeană şi din acest motiv spuneam că nu ar fi motiv direct de îngrijorare. Singura chestiune care poate să aibă un impact asupra băncilor româneşti este în cazul în care una din băncile româneşti ar avea nevoie de capital suplimentar într-o situaţie de urgenţă şi ar trebui să apeleze la banca-mamă pentru a-i da acest capital suplimentar. S-ar putea ca, într-o asemenea situaţie, una din băncile europene cu probleme să nu dispună de capitalul suplimentar necesar pentru banca din România. Dar, aşa cum spuneam, băncile româneşti în momentul de faţă sunt bine capitalizate şi nu există riscul unor necesităţi bruşte de capital care să fie cerut către băncile-mamă.”

 

Băncile din România vor fi supuse, cel mai probabil în octombrie 2015, unui exerciţiu de evaluare cuprinzătoare, înaintea intrării în Mecanismul unic de Supraveghere instituit de către Banca Centrală Europeană.


www.rri.ro
Publicat: 2014-12-16 13:22:00
Vizualizari: 600
TiparesteTipareste