Eveniment Top - 28.02.2015

eveniment top - 28.02.2015 Dzâli împlini tu plan externu a prezidentului roman, Klaus Iohannis, stâmâna aestâ. El adră viziti ofiţiali tu Republica Moldova, viţinâ, şi tu Ghermânia, protili di cându aestu dit soni intră pi ipotisi...

     Viziti di turlii ofiţialâ a prezidentului ali Românii tu Republica Moldova şi Ghermânii

 

   Dzâli împlini tu plan externu a prezidentului roman, Klaus Iohannis, stâmâna aestâ.

    El adră viziti ofiţiali tu Republica Moldova, viţinâ, şi tu Ghermânia, protili di cându aestu dit soni intră pi ipotisi. Klaus Iohannis zburâ cu omologii a lui moldovean, Nicolae Timofte şi gherman, Joachim Gauck, cu năulu premier di Chişinău, Chiril Gaburici, icâ şi cu cancelarlu Angela Merkel.

    Chişinău, prezidentul adusi disnău aminti că România va s-andrupascâ Republica Moldova (ma ninti sovieticâ, magioritar românofonâ) pi calea a ei europeanâ şi democraticâ. Şi Nicolae Timofte taxi câ bâgarea tu practico a alâxerilor tu giustiţii, alumta contra a aruşfetâl’ei şi împrustarea icunumicâ armân proti lucri te-a mutreari a administraţil’ei di Chişinău.

 

    Berlin, cartea a moaubeţlor al Iohannis cu ofiţialii ghermani câftă, prota, colaborarea icunumicâ ddeadun şi intrarea ali Românii tu spaţiul di libirâ urdinari Schengen. Caplu ali vâsâlii vidzu putearea di împrustari a parteneriatului icunumic dintrâ dauli stati, prit criştearea a investiţiilor şi a alâxerilor di turlii comerţialâ.

    Tu ţi mutreaşti intrarea a Bucureştiului tu spaţiul comunitar di libirâ urdinari, proţes tu cari România ari andruparea ali Ghermânii, cancelarlu Angela Merkel nu putu s-aspunâ ici ţiva mutrinda aderarea tu estan. Catandisea dit Ucraina fu zburâtâ di prezidentul ali Românii ahât la Chişinău, ama şi Berlin. Klaus Iohannis, Nicolae Timofte şi Angela Merkel şi-aspusirâ nica unâ oarâ gailelu andicra di criza dit Ucraina, cari poati s-aspargâ stabilitatea icâ sicuritatea a regiunâl’ei.  

 

 

     Masterplanlu di transportu ali Românii ti yinitorl’ii 15 an’i 

 

    Guvernul apruchie varianta dit soni a Masterplanului di Transportu ali Românii, ţi adunâ t-un loc protili lucri ti adrari tu ţi mutreaşti infrastructura - pânâ tu anlu 2030.

    Prit aestu documentu, s-bâgă tru anyrâpseari necesari di finanţari cama di 45 di miliardi di euro ti proiecti mutrinda căil’iuri auto, di hier - ti trenuri – navali şi aerieni. Masterplanlu caftă, prit alti lucri, construirea tu yinitorl’ii 15 an’i a 1.300 di kilometri di căil’iuri auto, 1800 km di căil’iuri expres, la cari s-adavgâ cama di 3 n’ii di kilometri di căil’iuri trans-regio şi euro-trans.

 

    Ti sectorlu feroviar, suntu aştiptati lucrări di mirimeti a cama di 3 n’ii kilimoetri di căil’iuri di hier, electrificarea a altor 425 di kilometri şi împrustarea a nâscântor sectoari di cali di hier di mari vitezâ. Tu domenea navalâ, s-caftâ adrarea a cama di 752 di kilometri di căi pi apâ şi modernizarea a 12 porturi.

   Niţi sectorlu aerian nu va s-hibâ dat nanâparti, câ ţe va s-hibâ modernizati 14 aeroporturi. Masterplanlu General di Transportu ali Românii va s-hibâ spus, prezentat Bruxelles, dzâţea ministurlu di Resortu, Ioan Rus, întrâ 9-13 di Marţu, ca dapoaia unâ apofasi ali Comisii Europeanâ s-hibâ pitricutâ a autorităţilor di  Bucureşti tu chirolu Apriiur – Mai.

 

 

      Avertismenti ali Comisii Europeanâ ti România - tu domenea icunumicâ şi fiscalâ

 

     A politicâl’ei fiscalâ ali României îi lipseaşti unâ continuitati, predictibilitati şi planificari di turlii strategicâ, iara nivelu di colectari al TVA armâni unâ furn’ii di gaile - s-aspuni tu Raportul di vâsâlii ti România pi anlu 2015 a Comisil’ei Europeanâ, anyrâpsit Gioi, Bruxelles.

   Cu unâ dzuâ ninti, CE apufusi s-dişcl’idâ proţeslu di dezechilibru macroicunumic  ti România şi Portugalia, douâ dintrâ aţeali 16 di vâsâlii UE aflati tu Brumar 2014 că au ahtări dezechilibri di turlii icunumicâ. Comisarlu european ţi ari borgea ti afaţeri icunumiţi şi monetari, Pierri Moscovici, exiyisi că unâ dit furn’iili mutrinda bâgarea ali României pi aestâ listâ fu apofasea a autorităţlor di Bucureşti ta s-alasâ naunâparti, tu 2015, programlu di asistenţâ finanţiarâ externâ.

 

    Uidisit cu un comunicat al CE, România ari dezechilibri macroicunumiţi cari caftâ vigl’iari, ama şi alti meatri. Tu aţeali trei programi, un dupu alantu, cu UE şi FMI, dezechilibrili externi şi interni s-n’icşurarâ ghini. Tuti pisti tuti, ama riscul ti furn’ia a catandisâl’ei greali tu ţi mutreaşti investiţiili internaţionali şi putearea scâdzutâ di exportu pi chiro mediu, caftâ mari angâtan.

    Ma multu, stabilitatea a sectorlui finanţiar fu ţânutâ pi cicioari pânâ tora, ama armâni slabâ dinâintea a piriculilor externi şi interni tu sectorlu bancar.

 

 

      Bilanţu pozitiv pi anlu 2014 ti Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti dit Românii

 

    2014 fu un an di recorduri ti Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti dit Românii, dzâsi procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, la prezentarea bilanţului aliştei instituţii.

    Tu minduita a ei, procurorl’ii antiaruşfeti bitisirâ, anlu ţi tricu, 4.100 di dosari şi avurâ nai ma marli numir di demnitari anchetaţi t-un an, aţeali nai ma mărli confiscări, cama di 310 di milioani di euro - di trei ori ma multu andicra di 2013 - aţeali nai ma multili rechizitorii, iu lucrarâ maşi cu 86 di procurori, câţ iarau şi cându s-inhiinţâ DNA, tu 2002.

 

    Şi pistusinea publicâ tu ţi mutreaşti DNA agiunsi la nai ma analtul nivel tu anlu 2014, iara numirlu a sesizărilor di la cetăţen’i criscu cu vârâ 80 di proţenti, spusi Kövesi. Ea deadi asiguripseri şi că tu anlu 2015, investigaţiili DNA va s-ducâ ninti, iţi cari s-hibâ ipotisea administrativâ icâ politicâ a persoanilor anchetati.

    Procurorul-şef al DNA mai dzâsi că protili lucri di adrati va s-mutreascâ şi dosarili di fraudâ tu domeniili a achiziţiilor publiţi, a fondurilor european’i, aruşfetea tu afaţeri, tu sistemlu di giustiţii, di anviţari icâ di sânâtati.

 

    Ascultaţ aoa -->

 


www.rri.ro
Publicat: 2015-02-28 11:28:00
Vizualizari: 153
TiparesteTipareste