Eveniment TOP - 7.03.2015

eveniment top - 7.03.2015 Eurodeputatlu liberal Eduard Hellvig fu apruchiat la cumândisearea SRI cu unâ mari magioritati parlamentarâ. Membru al PC (la co-guvernare) dit anlu 2003 şi al PNL (adzâ tu opoziţii) dit 2008, Hellvig (40 di an’i), un om aproapea a prezidentului...

     Năulu director al SRI zburâ, Bucureşti, cu caplu al FBI

 

    Eurodeputatlu liberal Eduard Hellvig fu apruchiat la cumândisearea SRI cu unâ mari magioritati parlamentarâ.

    Membru al PC (la co-guvernare) dit anlu 2003 şi al PNL (adzâ tu opoziţii) dit 2008, Hellvig (40 di an’i), un om aproapea a prezidentului Klaus Iohannis, fu, tu 2012, ministru a Împrustarâl’ei Regionalâ şi a Turismului tu Guvernul cumândisit di soțial-democratlu Victor Ponta.

 

    Tu minduita a lui, dit protili lucri ti adrari tu mandt, easti zborlu di alumta contra a arușfetâl’ei, criștearea a putearâl’ei di afireari naţionalâ şi a ligâturilor cu soțl’ii euro-atlantți, maxus cu SUA. La șcurtu chiro dupu intrarea lui pi ipotisi la cumândisearea al SRI, caplu al FBI, James Comey, vini Bucureşti.

    Dupu moaubetea dit soni dintrâ aeșțâ doil’ii, fu apruachitâ împrustarea a dialoglui dintrâ dauli instituţii, maxus tu ți mutreaști sicuritatea  di turlii țiberneticâ, contraspionajlu, alumta contra a terorismului, a arușfetâl’ei şi a vâtâmarâl’ei organizatâ transnaţionalâ.

 

 

     Bucureşti fu andamusea CSAT, prota dit mandatlu a prezidentului Klaus Iohannis

 

    Andamusit ti prota oarâ sum cumândisearea a prezidentului Klaus Iohannis, CSAT apruchie ca tu România s-șeadâ patru aeroplani di alumtâ F-16 şi 150 di militari şi țivili portughezi, ti misiun’i di poliţii aerianâ NATO.

    Aeroplanili va s-hibâ tu spațiul aerian românescu tu chirolu Mai-Cireșar. Aestâ meatrâ vini dupu ți NATO apufusi s-pitreacâ forțâ şi tu România, ti criștearea a sicuritatâl’ei a flancului sud-estic a Alianţâl’ei, ti furn’ia a catandisâl’ei dit Ucraina.

 

    Tut tu CSAT, sâ zburâ că apofasea di crișteari a bugetlui ti afireari la nivelu di 2% dit PIB, pânâ tu anlu 2017, va s-asiguripseascâ programili mutrinda agiutorlu ti armatâ şi va s-hibâ unâ unâ tihi susto ti industria di afireari.

 

 

       Omlu di televiziuni Dan Diaconescu fu condamnat la hapsi cu executari

 

     Întimil’itorlu PP-DD (populistu), ma ninti prezentator TV şi candidat la prezidențil’ia ali Romanii, Dan Diaconescu (47 di an’i), fu condamnat la 5 an’i şi 6 meși di hapsi cu executari, ti şantaj.

     Prota, el avea luatâ trei an’i di hapsi, ama dapoaia adră recursu, iar a giudicâtorl’ii apufusirâ sâ’i creascâ pideapsa. Diaconescu avu baia acti di ameninţari ahât direct, tu unâ emisiuni la televiziunea a lui,  ama ş-prit intermediari, mutrindalui un primar şi un embur, ta sâ-i facâ sâ-i da pâradz.

    Pi di altâ parti, instanţa supremâ apufusi ca deputatlu Elena Udrea s-armânâ tu arestu di turlii preventivâ – a ei îi si aduți câbati di arușfeti şi abuz tu lucru.

 

 

     Ministurlu di Externi a Republicâl’ei Moldova, Natalia Gherman, vini Bucureşti

 

    Prezidentul ali Românii, Klaus Iohannis, l-u-apruchie, Bucureşti, pi ministurlu di Externi a Republicâl’ei Moldova, Natalia Gherman. Cu aestâ furn’ii, caplu a statlui român asiguripsi disnău Guvernul di Chişinău di agiutorlu şi solidaritatea ali Românii.

    Ofițialu di Chişinău zburâ di apofasea a Moldovâl’ei mutrinda calea pro-europeanâ. Agenda ali Natalia Gherman mutri şi co-prezidarea, anamisa di omologlu a ei român, Bogdan Aurescu, a lucrărilor ațil’ei de-a treia andamusi ali Comisii Interguvernamentalâ România - Rep.Moldova ti integrari europeanâ.

 

    Bogdan Aurescu adusi aminti că, prit alâxerli di dupu 2009 adrati di administraţi pro-ocțidentalâ di tora, Reublica. Moldova agiunsi nai ma performantul stat dit Parteneriatul Estic. Pi di altâ parti, România ahurhi s-pitreacâ gaz tu Republica Moldova prit gazoductul Iaşi-Ungheni, adrat ta s-n’icșureadzâ dependenţa a Chişinăului di gazlu arusescu.

    Gazlu easti dat ti un pâhă di 255 di dolari ti n’ia di metri cubi,  multu ma pțân andicra di furnizorlu arus Gazprom, di 332 di dolari. Un an țânu construcţia a cunductâl’ei di 43 di kilometri, iara autorităţli dit Moldova caftâ s-u ducâ pânâ Chişinău.

    Cu unâ capacitati di 1,5 miliardi di metri cubi pi an, gazoductul poati s-asiguripseascâ aproapea tuti lipsurli di turlii energeticâ a ațil’ei di ma ninti republicâ sovieticâ. Ti aestu proiectu, ama, lipsescu cama di 60 di milioani di euro, dit cari Bruxelles-lu va s-da dzați milioani.

 

 

     Parlamentul di Bucureşti nu aproachi nomurli ”Big Brother”

 

    Udălu a Deputaţlor nu apruchie numurli di turlii ”Big Brother” mutrinda comunicaţiili electroniți şi niți nomlu mutrinda sicuritatea țiberneticâ ali Românii – aesti dit soni agiunsirâ la reexaminari dupu apofasea a Curtâl’ei Constituţionalâ.

    Dauli proiecti aveau raportu ti niapruchiari, iara tu aesti sinfunii votlu a deputațlor fu mași unâ formalitati. Tema fu greauâ, ți adusi demisia, tu meslu Yinaru, al George Maior, dupu optu an’i la cumândisearea SRI.

 

    Aței ți giudicâ nomlu mutrinda sicuritatea țiberneticâ dzâsirâ că ea poati s-da cali la acceslu a servițiilor şi procurorilor la datili dit iți sistem informatic ti cari s-pistipseaști că easti implicat tu unâ activitati paranom, fârâ un mandat emis di unâ instanţă, icâ mași pi timeilu a unâl’ei câftări motivatâ.

    Di alantâ parti, aței ți andrupăscu nomlu spusirâ că aestu dit soni nu-i mutreaști pi tuț cetățen’ii şi că easti multu bun tu catandisea di tora a criștearâl’ei a ameninţărilor di turlii țiberneticâ.

 

     Armânipsearea: Cristina Mina

 

    Ascultaţ aoa -->

 


www.rri.ro
Publicat: 2015-03-07 15:24:00
Vizualizari: 186
TiparesteTipareste