Eveniment TOP - 14.03.2015

eveniment top - 14.03.2015 Hiindalui Bucureşti stâmâna aestâ, ministurlu gherman di Externi, Frank-Walter Steinmeier, spusi că lipseaşti câftatâ unâ cali ţi s-agiutâ România ta s-intrâ tu spaţiul di libirâ urdinari Schengen, ama zburâ ş-ti progreseli...

     Moaubeti româno-ghermanâ - Bucureşti

 

   Hiindalui Bucureşti stâmâna aestâ, ministurlu gherman di Externi, Frank-Walter Steinmeier, spusi că lipseaşti câftatâ unâ cali ţi s-agiutâ România ta s-intrâ tu spaţiul di libirâ urdinari Schengen, ama zburâ ş-ti progreseli anyrâpsiti şi tu aţel dit soni raportu pi giutiţii a Comisil’ei Europeanâ, aşi-dzâslu MCV.

 

    Uidist cu autorităţli di Bucureşti, România easti deja ca vârâ membru tu Schengen, iara intrarea di turlii formalâ va s-împrusteadzâ sicuritatea aluştui spaţiu. Tu moaubeţli cu oficialii români, caplu ali diplomaţii di Berlin mai dzâsi că România adră baia progresi pi cari investitorl’ii ghermani li alavdâ, ama câ vâsâlia a noastrâ mai ari di lucru tu ţi mutreaşti transparenţa.

    Ministurlu gherman spusi, pi di altâ parti, că aţei cama di 350 di n’ii di român’i cari lucreadzâ tu Ghermânii suntu proţl’ii lucrâtori xen’i nai ma ghini adaptaţ pi pâzarea a lucurlui, iara giudicăţli contra a lor nu au tieml’iu.

    Ghermânia easti protlu soţ comerţial a Bucureştiului şi treilu investitor tu Românii.

 

 

     Vizita prezidentului Klaus Iohannis tu Polonia

 

    Prezidentul ali Românii, Klaus Iohannis, adră unâ vizitâ tu Polonia, iu zburâ cu omologlu a lui, Bronisław Komorowski, andicra di catandisea dit regiuni, icâ maxus di viţina Ucraina.

    Bronisław Komorowski dzâsi că Polonia ari pistusini pi andruparea ali României tu ţi mutreaşti împrustarea a flancului estic a Alianţâl’ei Nordu-Atlanticâ şi spusi că, la summit-lu NATO di anlu yinitor di Varşovia, lipseaşti apruchiatâ unâ apofasi cari s-da cali la criştearea securitatâl’ei tu aestâ regiuni.

 

    Moaubeţli agiunsirâ şi la tema a Parteneriatlui Strategic dintrâ România şi Polonia, doil’ii capi di vâsâlii anyrâpsindalor şi unâ declaraţii deadun ti ţânearea pi cicioari aluştui.

    Bronisław Komorowski: Aestu parteneriat easti multu lipsit tu catandisea a evoluţiilor dit aestâ parti a Europâl’ei, iu n-alumtăm cu alâxeri lai tu ţi mutreaşti sicuritatea.

   Ti catandisea dit Ucraina zburâ şi prezidentul Klaus Iohannis: Aduşu aminti disnău di andruparea susto ali României ti suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorialâ a viţinâl’ei Ucraina tu sinurli a ei pricunuscuti internaţional. Giudicai multu catandisea slabâ di securitati dit Sud-Estul a Ucrainâl’ei, ama, tu idyul chiro, am nâdii t-unâ bâgari tu practico, niham câti niham, a stoglui di meatri apruchiat la Minsk pi 12 di Şcurtu.

    Klaus Iohannis mai dzâsi, pi di altâ parti, că România caftâ s-aproachi investiţii polonezi, ama caftâ şi unâ prezenţâ cama bunâ a companiilor româneşţâ pi pâzarea dit Polonia.

 

 

     Maxim di turlii isturicâ ti dolarul american

 

    Dolarul american agiunsi, stâmâna aestâ, la un maxim di turlii isturicâ, şi tricu di 4,2 lei, uidisit cu un cursu pitricut di Banca Naţională. Pi pâzarea valutarâ dit Românii, dolarul easti cotat andicra di cursul euro di pi pâzărlii internaţionali, iara evoluţia a lui ari ligâturâ cu diferenţa dintrâ politiţili monetari a Bancâl’ei Centralâ Europeanâ şi a aţil’ei americanâ, exiyisi Ionuţ Dumitru, viţeprezidentul a Suţatâl’ei a Analişţâlor Finanţiar-Bancari dit Românii.

    Ti Românii, implicaţiili mutrinda icunumia sunt baia limitati, tu unâ catandisi tu cari ligâtura cu dolarul s-chiru multu unâoarâ cu intrarea ali vâsâliii tu UE.

 

 

     Comisari europen’i la Bucureşti

 

    Proiectili di infastructurâ dit Planul General di Transportu ali Românii va s-hibâ andrupâti cu pâradz di la Comisia Europeanâ.

    Easti zborlu ti 6,8 miliardi di euro, pâradz ţi va s-hibâ daţ pânâ tu anlu 2020. Comisarlu ti politiţ regionali, Corina Creţu, dzâsi Bucureşti, că Bruxelles-lu aşteaptâ ca România s-pitreacâ Masterplanul pi Transportu tu aţea dit soni turlii a lui, aestu lucru hiindalui di mari simasii ti apruchiarea a Programlui Operaţional di Infrastructurâ Mari.

    Masterplanlu ari proiecti ţi va s-hibâ pâltiti prit Programlu Operaţional di Infrastructurâ, ama şi alti proiecti cari va s-poatâ s-hibâ bâgati tu practico cu pâradz europen’i dit fondurili ti chirolu 2014-2020. Ministurlu român ti Transporturi, Ioan Rus, dzâsi că lista di proiecti di investiţii dit planul general fu scoasâ, iara tu inşita a meslui Apriiur, actul lipseaşti s-hibâ bitisit.

 

    Un altu comisar european agiumsi, tu aesti dit soni dzâli, la Bucureşti, aţel ti agriculturâ, Phil Hogan, moaubeţli cu responsabilii român’i mutrinda inclusiv şi carnea di porcu dit nâscânti vâsâlii europeani, întrâ cari şi România, tu catandisea a embargoului bâgat di Arusii.

    Chiola nu pitreaţi marfa pi pâzarea arusâ, fermili dit Românii au nâscânti problemi ti furn’ia a excedentului di mâcări dit carni di porcu di pi pâzarea europeanâ, cari dusi la scâdearea a pâhălui.

 

 

     Alumta contra a aruşfetâl’ei s-duţi ninti

 

    Anamisa di lunga listâ a politicien’ilor icâ a aţilor dit administraţii, ţi agiumsirâ la DNA, s-avdzâ ş-unâ altâ numâ, aţea a primarlui a unui sector dit Bucureşti, aţel di ma ninti soţial-democrat, Marian Vanghelie, tu un dosar mutrinda darea di lucrări publiţi.

    Uidisit cu procurorl’ii antiaruşfeti, Marian Vanghelie ari câftatâ un comision di 20% dit pâhălu a contractilor anyrâpsiti di primării, dit anul 2007 ş-pânâ tora, cu firmili cumândisiti di un embur arestat tu altu dosar.

    Pâradzl’ii, iuva la 90 di milioani di euro, tu minduita a anchetatorilor, furâ luaţ di primar pit nâscânţâ oamin’i aproapea di el şi prit nâscânti firmi dit cari adarâ parti şi unâ soţietati cumândisitâ di mul’iearea a lui, Oana Niculescu Mizil, ma ninti deputatâ PSD, tora ş-ea câftatâ tu idyul dosar.

 

    Armânipsearea: Cristina Mina 

 

    Ascultaţ aoa --> 


www.rri.ro
Publicat: 2015-03-14 09:55:00
Vizualizari: 131
TiparesteTipareste