Eveniment Top - 2.05.2015

eveniment top - 2.05.2015 Prezidentul ali Românii, Klaus Iohannis, dusi t-unâ vizitâ ofiţialâ tu Italia, iu easti nai ma marea adunari româneascâ dit diaspora. El s-andamusi cu premierlu Matteo Renzi, cari dzâsi că tuţ membrii dit comunitatea româneascâ di aclo suntu multu ghini..

 

     Caplu ali vâsâlii, Klaus Iohannis adră unâ vizitâ tu Italia

 

    Prezidentul ali Românii, Klaus Iohannis, dusi t-unâ vizitâ ofiţialâ tu Italia, iu easti nai ma marea adunari româneascâ dit diaspora. El s-andamusi cu premierlu Matteo Renzi, cari dzâsi că tuţ membrii dit comunitatea româneascâ di aclo suntu multu ghini integraţ, agiutâ la împrustarea ali Italii şi suntu unâ apunti întrâ dauli vâsâlii.

    Prezidentul Iohannis şi premierlu Renzi zburârâ ş-ti ligâturli icunumiţi şi culturali, ama ş-di apruchiarea di UE a Republicâl’ei Moldova. La Roma, Iohannis şidzu moaubeti ş-cu omologlu a lui, Sergio Mattarella şi s-adunâ cu studenţâl’ii român’i şi cu bursierl’ii di la Accademia di Romania, pi cari îi alâvdă ti tuti performaţili a lor di pânâ tora. Klaus Iohannis hâbârisi că va s-ducâ disnău Roma, pi 15 di Mai, ti unâ vizitâ Vatican.

 

 

     Senatlu ali Românii apruchie Codlu Fiscal şi pi aţel di Proţedurâ Fiscalâ

 

    Senatlu di Bucuresti apruchie proiectul di nom mutrinda Codlu di Proţedurâ Fiscalâ şi pi aţel mutrinda Codlu Fiscal.  Aesti dit soni caftâ s-lişureadzâ fiscalitatea, icâ prit scutarea dit practico  a nâscântor taxi şi impoziti, n’icşurarea a evaziunâl’ei fiscalâ, criştearea a consumlui şi creştarea icunumicâ.

 

    Întrâ tuti pruviderli, easti ş-n’icşurarea a Taxâl’ei pi Pâhălu Adâvgat ti mâcări la 9% di la 1 di Cireşar şi n’icşurarea TVA ti tuti bunurili şi serviţiili di la 24 la 20% di la 1 di Yinaru 2016. Tu idyul chiro, s-caftâ ş-scutarea a impozitlui pi construcţiili ayoriea şi a impozitlui di 16% pi amintatiţli dit dividendi, ama şi scâdearea a cotâl’ei unicâ di impozitari di la 16% la 14%, ahurhinda cu Yinaru 2019.

    Opoziţia giudică meatrili pripusi di Guvernu, câ ţe li veadi ca hiindalor ici realisti. Năulu Cod Fiscal lipseaşti s-hibâ pitricut tu moaubetea publicâ a Udălui a Deputaţlor, ţi ari rol di apofasi tu aestâ catandisi.

 

 

     Premierlu Victor Ponta adră unâ vizitâ di lucru la Strasbourg şi ahurhi un turneu tu zona a Golfului

 

   Premierlu român, Victor Ponta, adră unâ vizitâ di lucru la Strasbourg, iu s-andamusi cu analţâ ofiţiali europen’i. Tu moaubetea a lor, fu şi catandisea icunumicâ ali Românii tu contextul a planlui di investiţii pripus di prezidentul CE, Jean-Claude Juncker.

    Victor Ponta deadi asiguripseri a soţlor europen’i că România easti tora protlu competitor dit regiuni, dupu patru an’i di crişteari icunumicâ.

 

    Tut stâmâna aestâ, Victor Ponta ahurhi un turneu tu zona a Golfului, tu Arabia Sauditâ. Easti prota vizitâ ofiţialâ a unui premier român di la ligarea a relaţiilor diplomatiţi cu aestâ vâsâlii, nâinti cu 20 ani. Turnelu caftâ criştearea a dialoglui politico-diplomatic şi-mprustarea a ligâturilor icunumiţi şi comerţiali. Suntu aspusi oportunităţ di afaţeri şi investiţii, maxus tu construcţii, infrastructurâ, agriculturâ, industrii, energii, IT, turismu şi sânâtati.

 

 

     Senatlu rnu aproachi aşi-dzâslu nom “Big Brother”

 

    Senatlu di Bucureşti nu apruchie proiectul di nom mutrinda sicuritatea ţiberneticâ, aşi dzâslu nom “Big Brother”. Aesti dit soni nu fu apruchiat niţi di Udălu a Deputaţlor, Senatlu hiinda Udălu cu rol di apofasi.

    PNL giudică aestu nom a securitatâl’ei ţiberneticâ la Curtea Constituţionalâ, cari apufusi, tu Yinaru, că easti niconstituţionalâ, câ ţe ari problemi di tin’iseari a nomurilor di tehnicâ legislativâ, nu ari limpidzâmi icâ previzibilitati. Nomlu mutreaşti ţânearea a datilor generati di furnizorl’ii di reţeli publiţi di comunicaţii electroniţi.

  

 

    Icunumia româneascâ lipseaşti s-hibâ ietimâ ti intrarea tu zona euro, dzâţi guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu

 

    România lipseaşti s-andreagţ ghini ti intrarea tu zona euro, maxus prit scutearea dit practico a sursilor ţi bagâ presiuni pi icunumii, dzâsi guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu. El spusi că nâinti di apruchiarea, tu anlu 2019, a monedâl’ei Euro, icunumia româneascâ lipseaşti s-hibâ ietimâ câ ţe regimlu di cursu practicat yini cu baia piriculi.

 

    Aşi, lipseaşti şi alâxearea a întreprinderilor di stat şi a pâzarâl’ei di energii, ama lipseaşti ş-limpidzarea ligatâ di cofinanţarea di la pâradzl’ii ali vâsâlii tu ţi mutreaşti infrastructura rutierâ.

    Uidisit cu un studiu adrat tora ayoniea, numirrlu a insolvenţilor scâdzu tu România tu proţl’ii trei meşi aluştui an cama-mpadi di giumitati andicra di idyul chiro dit 2014, cu tuti că impactul soţial şi finanţiar mutrinda icunumia fu ma mari, iara sinfuniili tu cari scutearea di la lucru a oamin’ilor criscu cu 24%.

 

 

     Programlu Rabla 2015 ahurhi tu Românii

 

    Tu Românii ahurhi programlu Rabla, ediţia 2015. Ti unâ amaxi cama veacl’i di optu an’i, proprietarl’ii l’iau un tichet cu un pâhp di 6.500 di lei (1470 euro), pi cari pot s-lu ufiliseascâ ta s-ancupârâ inâ amaxi nauâ, icâ pot s-lu da altui vârâ.

    Pâradzl’ii di estan ti programlu Rabla, s-adunâ iuva la 200 di milioani di lei (45 milioani di Euro), cu 33% ma multu andicra di anlu ţi tricu, iara autorităţli minduiescu că 20.000 di şoferi va ş-alâxeascâ amaxili.

    Ma multu, Ministerlu a Finanţilor caftâ s-alâxeascâ, pânâ tu meslu Cireşar, şi timbrul di mediu ti amaxi, ta s-da curagiu ti ancupârarea a unâl’ei amaxi cari s-polueadzâ cama pţân.

 

    Ascultaţ aoa -->

    

    Armânipsearea: Cristina Mina

 

 

 


www.rri.ro
Publicat: 2015-05-05 10:38:00
Vizualizari: 173
TiparesteTipareste