Preferinţele culturale ale românilor

preferinţele culturale ale românilor La prima vedere, parte din datele celui mai recent barometru de consum cultural - dat publicităţii de Ministerul Culturii - nu sunt deloc flatante

La prima vedere, parte din datele celui mai recent barometru de consum cultural - dat publicităţii de Ministerul Culturii - nu sunt deloc flatante: aproximativ 63% dintre români nu merg niciodată la teatru,  39% dintre români nu au citit deloc în 2014, iar 79% dintre ei nu au mers la bibliotecă.  Cu toate acestea, atât autorii sondajului - cercetători din cadrul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală -, cât şi experţii independenţi consideră că datele trebuie interpretate fără pretenţii elitiste şi, mai ales, contextualizate. Andrei Crăciun, şeful Serviciului de Cercetare din cadru institutului care a realizat barometrul, ne spune că au fost urmărite atât tipurile de consum specifice "culturii înalte", cât şi cele  specifice "culturii de masă":  Românii sunt consumatori de cultură, dar depinde de fiecare dată de definiţia pe care o aplicăm culturii. De multe ori, ne gândim la lucrurile care definesc cultura înaltă, cum ar fi teatrele, opera, muzeele. Dar în studiile noastre acordăm culturii un sens mai larg şi asociem culturii şi activităţi care se desfăşoară în aer liber, şi genuri muzicale aşa-numit populare... Depinde foarte mult şi locul spre care priveşti, mediul urban sau rural, dar per ansamblu, nu se poate spune că populaţia României nu consumă cultură.


La rândul său, istoricul şi criticul literar Ion Bogdan Lefter remarcă amestecul celor două tipuri de preferinţe - pentru "cultura înaltă" şi cea "de masă" -, amestec întâlnit şi în alte societăţi: Dacă ne aşteptăm ca, într-o ţară ca România, consumul cultural să se situeze la cote înalte - toată lumea să citească o carte pe săptămână sau pe lună, să meargă la teatru sau să intre des în muzee - atunci sondajele sun dezamăgitoare. Dacă ne raportăm la ceea ce constituie normalitatea în lume, la tipul occidental de societăţi din care facem şi noi parte, atunci sunt perfect compatibili cu semenii noştri. Datele nu foarte spectaculoase din aceste cercetări indică o societate obişnuită cu oameni foarte cultivaţi care consumă mult cultură, dar şi cu oameni mai puţin educaţi, cu oameni bogaţi, dar şi cu oameni mai sărmani. În acest societăţi, consumul cultural este doar unul printre altele.


De altfel, una dintre concluziile cercetării se referă la apariţia unui aşa-numit consum cultural de tip omnivor şi la dezvoltarea unor practici culturale hibride care combină mai multe tipuri de activităţi pentru petrecerea timpului liber.Vizionarea unui spectacol, concert sau film e asociată  cu ieşirile în oraş şi cu divertismentul, consideră Andrei Crăciun: Mall-ul în sine este foarte frecventat, inclusiv pentru consumul de cultură şi de cinema, şi este şi un spaţiu de socializare. Şi piesele de teatru care au început să se ţină nu doar în spaţiile consacrate, ci şi în cele alternative, atrag în special populaţia tânără care le preferă pentru că le oferă mai multe experienţe, printre care şi petrecerea timpului împreună cu prietenii.


În aceste condiţii, se înregistrează o creştere uşoară a participării la diverse spectacole, dar şi a vizitării muzeelor. De pildă, în Bucureşti, 63% dintre români merg lunar la teatru, 62% dintre ai au vizitat un muzeu de istorie în ultimul an. Muzeele de istorie sunt în topul preferinţelor, urmează muzeele de ştiinţe naturale. Festivalurile sunt foarte apreciate. 48% dintre români participă la festivalurilor de film şi muzică în timp ce 43% merg la spectacolele de divertisment şi muzică. De asemenea, în ultimii ani, în România, numărul respondenţilor care au participat la cel puţin un spectacol de teatru, operă sau muzică clasică înregistrează o creştere constantă. Cea mai mare parte a acestor spectatori vizionează însă un număr foarte mic de spectacole dintr-un gen restrâns şi nu dezvoltă un interes pentru actul artistic. Asistăm, deci, la un fenomen de alfabetizare culturală, nu de fidelizare a spectatorilor pentru un anumit tip de cultură "înaltă". Alte preferinţe ale românilor ne sunt acum descrise tot de Andrei Crăciun: Per ansamblul populaţiei, genul de muzică preferat este muzica populară, muzica folclorică. Pe locurile următoare apar genurile de muzică uşoară, cum ar fi pop-dance, şi alte genuri care au impact mediatic foarte puternic. În cazul manelelor noi am remarcat o uşoară tendinţă de scădere a popularităţii. A fost un boom între 2007 şi 2009,  dar acum el s-a redus. Comediile erau printre primele opţiuni în materie de producţii teatrale, alături de spectacolele multimedia.


Lectura, în schimb, pare să fie un fenomen în regres : în 2014, 39% dintre români au declarat că n-au citit nici carte, 18% au citit zilnic, iar 16% citesc o dată sau de două ori pe lună, 13% o dată sau de două ori pe săptămână, iar 14% o dată sau de două ori pe an. La o simplă adunare, procentul celor care citesc pare mai mare decât al celor care nu citesc, fapt contestat de reprezentanţii editurilor şi considerat o greşeală de interpretare. De ce, aflăm de la Mihai Mitrică, directorul executiv al Federaţiei Editorilor din România: "Acest barometru contrazice toate observaţiile sociologice anterioare, inclusiv un eurobarometru publicat doar cu un an în urmă. De pildă, în cercetarea dată publicităţii de Ministerul Culturii, se spune că un român din noi citeşte o carte pe lună. Asta este aberant în condiţiile în care doar cu un an în urmă, aceeaşi proporţie de români - aproape jumătate - citea o carte pe an. Un asemenea salt în consumul de carte nu se explică decât printr-o eroare de interpretare a datelor. Piaţa de carte stagnează de ani de zile în jurul cifrei de 100 milioane de euro, incluzând aici şi 60 de milioane piaţa tradiţională şi 35-40 de milioane piaţa de manuale şcolare şi volume de chioşc."


În plus, diversificarea opţiunilor culturale, dar şi multiplicarea modalităţilor de acces la cultură - cum ar fi internetul şi tehnologiile digitale - schimbă nu doar percepţia noastră despre "cultură înaltă" şi "cultură de masă", ci şi modul în care valorizam lectura în trecut. 



www.rri.ro
Publicat: 2015-05-20 10:58:00
Vizualizari: 1204
TiparesteTipareste