Eveniment Top 23.05.2015

eveniment top 23.05.2015 Alumta contra a aruşfetâl’ei lipseaşti dusâ cu tutâ putearea, câ ţe aestu lucru easti unâ problemâ ti-mprustarea ali Românii – dzâţea, tora ayoniea, prezidentul Klaus Iohannis.

Niachicâseri mutrinda Codurili Penali

 

Alumta contra a aruşfetâl’ei lipseaşti dusâ cu tutâ putearea, câ ţe aestu lucru easti unâ problemâ ti-mprustarea ali Românii – dzâţea, tora ayoniea, prezidentul Klaus Iohannis. Şi tut el spunea că minduiaşti ghini s-atacâ la Curtea Constituţionalâ alâxerli adrati di Parlamentu, tu aestu dit soni chiro, mutrinda Codlu Penal şi aţel di Proţedurâ Penalâ, câ ţe România s-aflâ t-unâ fazâ di mari simasii tu ţi mutraşti alumta cu aruşfetea şi unâ alâxeari tora a nomurilor nu easti bunâ, uidisitâ.

Klaus Iohannis: Nu pot s-aprochiu ca parlamentarl’ii s-alâxeascâ aesti acti normativi tu intereslu a lor.. Ti aţea, cara va s-agiungâ la promulgari ahtări acti, eali nu va s-hibâ apruchiati. Chioa multu giudicati, pripunerli di alâxeari a Codlui Penal şi a aţilui di Proţedurâ Penalâ furâ apruchiati di Senatlu di Bucureşti şi va s-intrâ tu moaubetea a Udălui a Deputaţlor, adunari di apofasi tu aestâ catandisi.

Tu idyul chiro, senatorl’ii apruchiarâ un actu ţi mutreaşti alâxearea a zboarâlor suspiciuni rezonabili, ufilisiti tora, cu probe şi indicii di timel’iu, atumţea cându intrâ tu practico controlu giudiţiar, arestul acasâ icâ arestarea preventivâ. Unâ altâ alâxeari altâ mutreaşti ca omlu arestat s-poatâ s-aibâ mâinli ligati maşi maca el easti câftat ti infracţiun’i iu ufilisi violenţa.

 

 

Codlu Silvic, apruchiat tu prota lui formâ

 

Deputaţl’ii apruchiarâ, stâmâna aestâ, proiectul di nom mutrinda Codlu Silvic tu prota formâ ahurhitâ di Parlamentâ. Ei nu apruchiarâ, aşi, câftarea a prezidentului Klaus Iohannis mutrinda examinarea disnău a actului normativ ti furn’iea că intervenţiili di turlii legislativâ limitau activitatea a operatorilor icunumiţ, lucru ţi poati s-ducâ la baia dezavantaji ti niscânţâ şi avantaji ti alţâ. Câ ţe, tu minduita a ei, nu fu alâsatâ s-pitreacâ amendamenti, şi opoziţia liberalâ avea pripusâ analizarea disnău a Codlui Silvic di Comisia di speţialitati.

Fârâ amintari, ama! Ti furn’iea a tâl’ierilor di pâduri paranom, tut stâmâna aestâ, Guvernul apruchie un proiectu di actu normativ mutrinda apruchiarea a nâscântor meatri di vigl’ieari mult ma streasâ a exporturilor şi a livrărilor intra-comunitari di materiali di lemnu. Proiectul va s-hibâ zburât di dol’ii Udadz a Parlamentului.

 

 

Meatri soţiali

 

Deputaţl’ii di Bucureşti apruchiarâ, stâmâna aestâ, proiectul di nom mutrinda insolvenţa a persoanilor fiziţi cu domiţililu permanentu, bunurili şi amintatiţli tu Românii.

Nomlu yini s-andrupascâ debitoril’ii bun’i, angricaţ di borgi. Aşi, prioritatea easti planlu di dari nâpoi a borgilor pi un chiro di pânâ la ţinţi an’i şi nu luarea zorlea a bunurilor. Pi di altâ parti, deputaţl’ii deadirâ votlu şi ti criştearea di dauâ ori a alocaţiilor aţilor cama di 3,5 milioani di ficiuriţ.

Sigura meslu ţi yini,dupu ţi actul normativ va s-hibţ tu Monitorlu Ofiţial, pâradzl’ii va s-hibâ 84 di lei (icâ vârâ 20 di euro). Aestâ meatrâ yini tu catandisea tu cari România s-alumtâ cu unâ mari scâdeari a amintărilor di ficiuriţ. Tu idyul chiro, tu sinfuniili tu cari alocaţia a ficiuriţlor easti golu amintatic stabil a ma multor fumel’i, criştearea ei va s-hibâ dealihea un agiutor.

 

 

Un nău ministur tu Cabinetlu al Ponta

 

Prezidentul român, Klaus Iohannis, anyrâpsi, N’iiercuri, decretlu di bâgari pi ipotisea di ministur al Împrustarâl’ei Regionalâ şi ali Administraţii Publicâ a doamnâl’ei Sevil Shhaideh.

Năulu ministur fu pripus di Partidlu Soţial Democrat - la guvernari, dupu ţi aţel di nâinti, Liviu Dragnea, inşi di pi ipotisi. Sevil Shhaideh ş-deadi zborlu că va s-ducâ ninti proiectili ahurhiti: Intru t-un minister pi cari Dl Ministru Dragnea l-u-andreapsi, avem strategii, avem viziuni şi programi. Borgea mea, a echipâl’ei şi a soţlor dit minister easti s-duţem ninti tuti proiectili.” 

Liviu Dragnea fu condamnat la un an di hapsi cu suspendari t-un dosar mutrinda fraudi la referendumlu dit anlu 2012 ti scuterea di ipotisi, niamintatâ, a aţilui di ma niti prezidentu ali Românii, Traian Băsescu.

Dupu aestâ condamnari, Dragnea ş-deadi ipotisea di prezidentu executiv al PSD, ama viţeprezidenţâl’ii nu apuchiarâ bgarea lui. Aşi, cumândisearea PSD va s-andamuseascâ stâmâna ţi yini, ti unâ moaubeti pi aesti temâ. 

 

 

Premierlu Victor Ponta la Chişinău

 

Premierl’ii Victor Ponta şi Chiril Gaburici anyrâpsirâ, Gioi, Chişinău, un memorandum di achicâseari întrâ guvernili ali Românii şi Republicâl’ei Moldova, mutrinda ahurhearea a nâscântor proiecti di ligari a reţelilor di gazi naturali şi di energii electricâ.

Acesti proiecti suntu prota ti adrari ti Guvernul ali Românii ti estan. Victor Ponta: România ari puteari şi ari tuti resursili ţi lipsescu ta s-investim tu Republica Moldova. Lipseaşti maşi ca aţea ţi zburâm adzâ, ofiţial, s-bâgăm ş-tu practico,

România fu ş-va s-armânâ vâsâlia ţi andrupaşti calea europeanâ a Republicâl’ei Moldova – dzâsi premierlu Victor Ponta, cari dusi Chişinău cându la Riga, tu Letonia, eara Summit-lu a Partenieratlui Estic - program di lucru deadun adrat ti intergrarea icunumicâ şi apruchiarea politicâ di Uniunea Europeanâ a şasi vâsâlii ma ninti sovietiţi: Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina şi Belarus. România, reprezentatâ di prezidentul Klaus Iohannis, s-aspusi disnău ti borgea a Uniunii Europeanâ andicra di eali. 

 

Audio -->

 

Armânipsearea: Cristina Mina


www.rri.ro
Publicat: 2015-05-26 12:09:00
Vizualizari: 158
TiparesteTipareste