Siguranţa alimentelor şi consumatorii din România

siguranţa alimentelor şi consumatorii din românia 2015 a fost decretat, de către oficialii UE, Anul European al Dezvoltării, pentru a pune în evidenţă şi mai mult modul în care blocul comunitar ajută societăţile şi statele din afara lui să se dezvolte.

2015 a fost decretat, de către oficialii UE, Anul European al Dezvoltării, pentru a pune în evidenţă şi mai mult modul în care blocul comunitar ajută societăţile şi statele din afara lui să se dezvolte. Fiecare lună a anului este dedicată unui set de activităţi circumscrise unei teme. Printre ele se află şi siguranţa alimentară, cu accentul pus pe eradicarea subnutriţiei care, printre altele, ucide peste 3 milioane de copii în fiecare an.În România, însă, siguranţa alimentară pune alte probleme: cât de sigure pentru sănătatea consumatorilor sunt alimentele care se găsesc atât în magazine, cât şi în pieţele ţărăneşti, prezente în fiecare oraş? 


Există, evident, mai multe instituţii guvernamentale care veghează ca în rafturi şi, ulterior, pe masa românilor să se afle alimente sigure şi hrănitoare. Printre acestea, se numără Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Toate instituţiile abilitate îi verifică pe producători şi comercianţi ca aceştia să ofere consumatorilor produse sigure, ne garantează, la rândul său, Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin: "Legat de siguranţa alimentului, cred că azi, în România anului 2015, având în vedere şi legislaţia pe care o avem, nu mai sunt mulţi consumatori sceptici cu privire la calitatea şi siguranţa alimentară, mai ales dacă ne referim la spaţiile autorizate. Acesta este mesajul pe care mereu am încercat să-l transmitem: orice iese de pe poarta unui abator, de pildă, sau a unei unităţi de procesare este sigur din punctul de vedere al alimentaţiei. Tot ce înseamnă magazin autorizat deţine marfă sigură. Există, de asemenea, multe instituţii ale statului care au rolul de a certifica dacă un aliment este sigur sau nu. Eu, în calitate de consumator, dacă merg azi într-un magazin să cumpăr un produs, ştiu foarte clar de unde vine marfa respectivă. Însă, într-o piaţă ţărănească, era o problemă legată de provenienţa brânzei sau de alte produse, cum ar fi merele. Nu puteam să verific dacă un măr chiar provine de la Voineşti. Până la 1 mai, când s-a introdus carnetul de comercializare, nu puteam verifica trasabilitatea acelor produse. Azi, producătorul atestat prin carnetul de producător şi comerciant, e obligat să afişeze provenienţa merelor."


Cu toate acestea nu toţi cumpărătorii sunt siguri că produsele alimentare din magazine sau pieţe sunt sănătoase şi naturale. Într-un supermarket, l-am întâlnit pe Nicu şi l-am întrebat cât de sigure i se par produsele alimentare: "Sincer, nu mi se par sigure, având în vedere chimicalele care se pun în ele. Apoi, sunt şi E-urile prezente în unele produse. Sfatul autorităţilor este să verificăm eticheta, dar mi se pare a fi un proces foarte greu. Oamenilor în vârstă sau celor care n-au o pregătire corespunzătoare le e greu să citească etichete. Pe de altă parte, se simte în gustul produsului că nu mai este cel pe care-l ştiam înainte. Produsele nu mai sunt naturale, nici legumele nu mai sunt naturale: nici cele din magazine, nici cele din piaţă."


Ar prefera, aşadar, alimentele obţinute din agricultura ecologică, aşa-numitele "produse BIO"?  "Sunt scumpe pentru că sunt greu de obţinut. Ideal ar fi să consumăm cu toţii produse BIO, dar, pe de o parte, nu ni le permitem, iar, pe de altă parte, toate produsele din comerţ ar trebui să fie BIO."



Şi Cătălina este sceptică atât faţă de produsele BIO, cât şi faţă de cele obişnuite: "Nu sunt sigure nici cele BIO, nici celelalte care sunt, nu neapărat pline de chimicale, dar deviate de la normele fireşti. Compoziţia lor este total modificată. Una scrie pe etichetă, alta se pune în produs. Un cumpărător n-are cum să verifice adevărul celor scrise pe etichetă. Aici e vorba de toate alimentele: mezeluri, conserve, legume, fructe."


Faptul că produsele nu mai sunt 100% naturale poate cauza probleme de sănătate, consideră Cătălina.  "Chiar dacă nu sunt vizibile pe loc probleme de digestie sau alte probleme de sănătate cauzate de alimente, în timp, totuşi, se fac simţite. Mă refer la probleme ale tractului digestiv, ale dentiţiei, etc. La noi, legumele şi fructele din magazine sunt ionizate pentru a rezista cât mai mult la raft. În plus, sunt tratate cu pesticide."


Printre bolile care se strecoară insidios şi pe nesimţite se numără şi cancerul, favorizat - cred unii consumatori - de aditivii sau E-urile din alimentele procesate pe cale industrială, care se găsesc din belşug în orice magazin şi de care multă lume se fereşte, în ultima vreme. Medicul Corina Zugravu, din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, ne linişteşte însă: "Absolut tot ce e permis în Europa e permis şi la noi şi viceversa. Noţiunea de cancerigen alăturată unor substanţe care sunt introduse în alimente este falsă prin definiţie. Atunci când se fac experienţe pentru introducerea unor aditivi în alimente, prima bariera peste care nu trece nimic este tocmai acţiunea cancerigenă. În momentul în care un aditiv pare a avea, fie şi vag, acţiune cancerigenă, el nu este admis sau acceptat. Nu ajunge în nici un caz să fie prezent în alimente.  Publicul, însă, are o mare problemă, din punctul meu de vedere. Este mult mai uşor să crezi că un aditiv te-a îmbolnăvit de vreo boală gravă şi, astfel, să pasezi responsabilitate în loc să recunoşti că ai un stil de viaţă nesănătos şi o alimentaţie necorespunzătoare ţi-au provocat vreo boală cardiacă."


Cu toate acestea, specialiştii în nutriţie atrag atenţia că o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă trebuie să conţină şi fructe şi legume neprocesate. Corina Zugravu: "Pe de altă parte, este la fel de adevărat că alimentele procesate nu sunt nici pe departe ideale în alimentaţie sănătoasă. Se găsesc alternative mai sănătoase chiar în comerţ.  Iar multe din ele sunt atât de mult procesate pentru că aşa le doresc mulţi consumatori. Consumatorii noştri sunt mari amatori de produse foarte dulci, foarte sărate şi foarte grase."


Aşadar, când vine vorba de siguranţa alimentară, atât instituţiile guvernamentale, cât şi consumatorii au partea lor de responsabilitate în privinţa verificării şi alegerii produselor care nu creează probleme de sănătate.



www.rri.ro
Publicat: 2015-05-27 10:46:00
Vizualizari: 494
TiparesteTipareste