Politica fiscală şi recuperarea creanţelor

politica fiscală şi recuperarea creanţelor Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate e instituţia care va gestiona în România averile dobândite ilegal.

La Bucureşti va apărea o nouă instituţie menită să sancţioneze corupţia. Guvernul a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate. Aceasta va funcţiona în subordinea ministerului Justiţiei, iar printre atribuţiile sale figurează urmărirea şi identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni, administrarea şi, finalmente, valorificarea acestora. În prezent, administrarea bunurilor sechestrate se realizează de cele mai multe ori de către organele de cercetare penală, care, însă, nu au alocat un buget şi nici elemente de logistică necesare. 


În elaborarea proiectului de lege, care va fi trimis Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare, ministerul român Justiţiei s-a consultat cu experţi în domeniu din state occidentale - Belgia, Franţa şi Olanda-, în cadrul unor vizite de lucru organizate de Comisia Europeană. Condusă de un director general, Agenţia va avea, pentru început, 35 de angajaţi, care vor fi, practic, super-gestionarii unor averi fabuloase, acumulate din furt. Numai anul trecut, valoarea bunurilor sechestrate de Parchet şi Poliţie a ajuns la aproape două miliarde şi jumătate de lei, echivalentul a circa jumătate de miliard de euro. Iar aceasta nu înseamnă decât 14% din totalul conturilor, colecţiilor de tablouri, caselor, terenurilor, pădurilor sau parcurilor de maşini susceptibile de confiscare.


Cu o parte, în fond, infimă, a acestora, spunea şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruta Kövesi, se pot plăti salariile tuturor medicilor din România pentru un an de zile. Ea adăuga că, în lupta împotriva corupţiei, justiţia poate atinge efectul scontat numai dacă vor fi confiscate şi averile obţinute ilegal de persoanele condamnate la închisoare. 


În ultimii trei ani, zeci de miniştri, parlamentari, preşedinti de consilii judeţene sau primari, magistraţi, oameni de afaceri sau înalţi funcţionari au fost puşi sub acuzare de procurorii anticorupţie şi condamnaţi de instanţe pentru fapte de corupţie. Apariţia noii Agenţii infirmă filosofia de viaţă pe care o parte a opiniei publice româneşti le-o atribuie marilor corupţi din clasa politică: fur, stau câţiva ani la închisoare, unde scap de colesterol şi glicemie, apoi ne bucurăm, eu şi câteva generaţii de urmaşi, de ceea ce-am furat.


 Situaţie cu atât mai nedreaptă, scriu ziarele, într-o ţară în care familii întregi riscă să rămână pe drumuri nu fiindcă ar fi încălcat legea, ci fiindcă, după criza economică, nu-şi mai pot plăti creditele la bănci. Confiscarea bunurilor dobândite ilegal constituie, aşadar, o miză morală, dar şi una pragmatică. Fiindcă, nu încetează să repete experţii, efectele corupţiei se traduc în spitale fără dotări, şcoli nerenovate şi autostrăzi niciodata construite. 


www.rri.ro
Publicat: 2015-05-28 13:25:00
Vizualizari: 349
TiparesteTipareste