Un nou raport privind integrarea imigranţilor

un nou raport privind integrarea imigranţilor Prin programul general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii" al Comunităţii Europene, Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor, în parteneriat cu Fundaţia pentru o Societate Deschisă, a realizat barometrul pe

Prin programul general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii" al Comunităţii Europene, Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor, în parteneriat cu Fundaţia pentru o Societate Deschisă, a realizat barometrul pe 2015. Echipa coordonată de Camelia Mihalache a delimitat palierele integrării imigranţilor pe 13 dimensiuni mari, de la libera circulaţie, până la integrarea propriu-zisă, prin obţinerea cetăţeniei. Pentru obţinerea cetăţeniei române, un imigrant trebuie să locuiască legal în România timp de 8 sau 5 ani, dacă este căsătorit cu un cetăţean român.  În toată această perioadă imigranţii nu au dreptul de a vota şi de a fi aleşi, nu pot înfiinţa partide şi nu pot adresa petiţii. Modificarea condiţiilor în care imigranţii pot participa activ la viaţa politică, exceptând dreptul de vot, care ar necesita modificarea Constituţiei, nu cere decât o viziune modernă asupra rolului pozitiv al diversităţii în viaţa unei societăţi. Bianca Floarea, cercetător al Fundaţiei pentru o societate deschisă: "Libera circulaţie este o primă dimensiune a integrării. Este vorba de drepturile de intrare şi de şedere pe teritoriul României. De asemenea, ne-am referit şi la mobilitatea lor în cadrul graniţelor României. În acest scop, s-au folosit trei indicatori: condiţiile permisive de intrare şi de şedere, deplasarea liberă în interiorul graniţelor  şi reînnoirea permiselor de şedere pentru imigranţi. Trecând la partea de evaluare a liberei circulaţii, scorul obţinut pentru această dimensiune este unul din cele mai bune, deşi în scădere faţă de anul trecut. Este pe locul trei, cu 7 puncte, cele 10 puncte maxime fiind obţinute de dimensiunea opinie publică şi reîntregirea familiei. Iată, pe locul 3 avem dimensiunea liberei circulaţii, însoţită de muncă şi integrarea economică. În legătură cu primul indicator, condiţiile permisive de intrare şi şedere, trebuie spus faptul că, pentru a intra în România sau pentru a obţine un permis de şedere de lungă sau de scurtă durată, un cetăţean al ţărilor terţe trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. O parte dintre aceste condiţii sunt generale, cum ar fi să aibă un document valabil de trecere a frontierei, să nu aibă interdicţie de a intra în România, să nu fie un pericol pentru securitatea celorlalţi. Există şi o serie de condiţii specifice, care ţin de scopul pentru care respectiva persoană a intrat în România, fie că este vorba de reîntregirea familiei sau de studii."


Faţă de ediţia de anul trecut a barometrului privind integrarea imigranţilor, adoptarea ordonanţei 25/2014 a făcut ca anumite categorii de persoane să nu  aibă nevoie de obţinerea unui aviz de includere pe piaţa muncii, dacă a obţinut un permis de şedere. Este vorba de cei aflaţi în conducerea filialelor, a reprezentanţelor sau a sucursalelor străine pe teritoriul României, dar şi de cei veniţi în România temporar, la studii. Cât despre dimensiunea anti-discriminare, Daniela Tarnovschi, cercetătoare a Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, prezintă rezultatele raportului: "Românii se declară toleranţi şi acceptă imigranţii. În ceea ce priveşte discriminarea, am folosit în raport definiţia care se regăseşte în lege. Am studiat patru indicatori: recunoaşterea drepturilor fundamentale, protecţia legală a străinilor împotriva discriminării şi politici eficiente pentru combaterea discriminării şi faptul că imigranţii nu se simt discriminaţi. Ca evaluare se observă că, faţă de 2014, există o scădere în ceea ce priveşte nediscriminarea imigranţilor. Sunt recunoscute drepturile fundamentale ale imigranţilor, dar nu există mecanisme de implementare şi monitorizare a politicilor anti-discriminare. În ceea ce priveşte protecţia legală a străinilor împotriva discriminării, există un cadru legal anti-discriminare, dar nu există un cadru care să protejeze în mod specific străinii împotriva discriminării sau acest cadru este defectuos implementat şi neutilizat. La politici de integrare eficientă pentru combaterea discriminării, rezultatul este că nu există politici integrale eficiente pentru combaterea discriminării."


Cât despre accesul străinilor la ansamblul politicilor de sprijin şi la sistemele sociale, Luciana Lăzărescu a sintetizat rezultatele cercetării Fundaţiei pentru o Societate Deschisă: "Dimensiunea bunăstării este, de fapt, un suport pentru toate celelalte dimensiuni. Ne-am referit în primul rând la locuinţe. Este vorba de locuinţe sociale, dar ne-am referit şi la cele de pe piaţa privată. Ne-am referit şi la accesul la sistemul de asistenţă socială, dar şi la două componente ale sistemului contributoriu pe asigurări sociale şi este vorba de accesul la serviciile de sănătate şi la asigurările sociale. Un plan important în paradigma serviciilor care oferă suport este colaborarea instituţională şi, nu în ultimul rând, monitorizarea şi evaluarea impactului programelor şi serviciilor asupra imigranţilor."


Evaluarea bunăstării imigranţilor arată un scor peste media celorlalte dimensiuni din raportul pe 2015 realizat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă.



www.rri.ro
Publicat: 2015-06-24 08:37:00
Vizualizari: 119
TiparesteTipareste