Piaţa auto românească

piaţa auto românească Industria auto din România, susţinută de cele aproximativ 600 de companii producătoare de componente auto şi de cei doi constructori locali, Dacia groupe Renault şi Ford, a ajuns anul trecut la 18 miliarde de euro...

Industria auto din România, susţinută de cele aproximativ 600 de companii producătoare de componente auto şi de cei doi constructori locali, Dacia groupe Renault şi Ford, a ajuns anul trecut la 18 miliarde de  euro, în creştere cu 7% faţă de 2013. În 2014, piaţa auto românească a crescut, după şase ani de scăderi, până la 100.300 de unităţi vândute, mai multe cu 21,5% în comparaţie cu anul anterior. Jurnalistul Adrian Mitrea:

Piaţa auto românească ajunsese la un nivel atât de jos încât nu prea avea unde să se mai ducă mai jos. Erau nişte vânzări cumva programate, vânzări de maşini de flote, care îşi încheiau un ciclu de exploatare şi ele, ajunse la final de carieră, au trebuit înlocuite cu altele şi aşa mai departe. De aici a venit în principal creşterea. Pe segmentul clienţi persoane fizice, situaţia e în continuare amorţită. E drept că Programul "Rabla" (n.a. – de înlocuire a parcului auto uzat) a funcţionat ceva mai bine, prin alocarea aceasta electronică a tichetelor direct la dealer şi s-a văzut de aici un mic imbold. Deci practic, vorbim despre o creştere justificată de faptul că am pornit de undeva de foarte jos şi era normal să fie aşa.”

 

În anul 2014, au fost fabricate în România aproape 400 de mii de autovehicule, cu 4,8% mai puţine decât în 2013. Dintre acestea, aproape 340 de mii de unităţi au fost produse de Dacia, iar peste 50 de mii de Ford. De fapt, anul trecut, Automobile Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie din România, după ce a înregistrat o cifră de afaceri de 4,24 de miliarde de euro, în creştere de la 4,16 miliarde de euro în 2013, şi a exportat 92% din producţie.

În ceea ce priveşte automobilele rulate, vânzările anuale ale acestora sunt de cca. trei ori mai mari decât ale automobilelor noi. Adrian Mitrea: „Practic, piaţa auto second hand s-a stabilizat de mai multe luni, de vreo doi ani, de fapt, e, cumva, o piaţă stabilă, la un volum foarte mare. Deci avem în continuare parte de importuri de maşini second hand foarte mari. Evident că raportul este defavorabil maşinilor noi, cu toate că oricine îşi doreşte o maşină nouă - şi noi, clienţii, şi producătorii, şi importatorii, cu toţii vor să aibă o maşină nouă sau să vândă o maşină nouă. Însă până să ajungem acolo, realitatea economică din România ne arată totuşi că ceea ce îşi pot permite la modul foarte real oamenii este o maşină rulată. La fel, acest import masiv de maşini second hand mai arată ceva, mai arată că dealerii auto de la noi din ţară încă nu au învăţat să facă comerţ cu maşini second hand. Abia de vreun an, aşa, de vreo 12 luni simt eu că există un interes în acest segment, dar până acum a fost o categorie de piaţă total ignorată de dealeri, spre dezavantajul lor. Au apărut dealeri care sunt specializaţi doar în second hand şi care fac la un nivel foarte profesionist ce ar fi trebuit să facă dealerii care vindeau în principal maşini noi. Au ignorat partea asta, acum trebuie să tragă ponoasele.

 

De mai multe ori, în ultimii ani, s-a vorbit despre intenţia de a investi în ţara noastră a unui al treilea constructor de automobile. Despre această chestiune a vorbit, pentru Radio România, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România, Constantin Stroe: România are realmente potenţial uriaş pentru a găzdui şi un al treilea constructor de automobile, numai că o asemenea decizie nu se ia fără un studiu de fezabilitate, că tot este la modă acest termen care ţine seama inclusiv de infrastructura rutieră care este capitală. Şi, doi, este vorba de o serie întreagă de, hai să le numesc direct, avantaje de ţară. Ne trebuie, aşadar, infrastructură rutieră, infrastructură rutieră şi iar infrastructură rutieră. De ce credeţi că toţi cei care s-au instalat în România s-au instalat în partea de vest a ţării? Tocmai ca să evite traversarea României de la est la vest care, de multe ori, ca timp, ca nervi, costuri sunt toate mai mari decât transportul de la vestul ţării până în vestul Europei. În al doilea rând, sunt nişte facilităţi, unele sunt la nivel naţional, altele sunt locale. În ceea ce le priveşte pe cele la nivel naţional, aş face trimitere la ajutoarele de stat. Sigur că aceste ajutoare de stat nu înseamnă numai costuri pentru statul român, înseamnă şi avantaje pentru că viitorul investitor este obligat să creeze un anumit număr de locuri de muncă. Iar la nivel regional pot fi taxe şi impozite care pot determina un investitor să vină să se instaleze în România. La toate acestea adaug acest avantaj, deşi nu e în ordine pentru cetăţenii români, avantajul costului redus al forţei de muncă, avantaj care contează.”

Şi în primele luni ale acestui an, pe piaţa auto românească au putut fi consemnate vânzări cu peste 10% mai mari în comparaţie cu anul trecut.


www.rri.ro
Publicat: 2015-07-07 12:31:00
Vizualizari: 658
TiparesteTipareste