Agenda armaneasca 2015.08.11

Un evenimentu di siptâmâna ţi tricu, m’iercuri, 5 di mesulu aestu, si leagâ di nviţâmintul trâ armân’i.

Un evenimentu di siptâmâna ţi tricu, m’iercuri, 5 di mesulu aestu, si leagâ di nviţâmintul trâ armân’i. După cum nâ informeadzâ Doroteea Purcărea şi Cristian Anghelache, di la Aghenţia română di presâ, Partidulu Mişcarea Populară (PMP) caftâ a Ministerului a li Educaţie di Bucureşti, tra s-da burse a tinirilor armân’i.

Într-un comunicat a PMP remis m’iercuri AGERPRES si precizeadză că ninca di-tru secolul al XIX-lea, statulu român deade agiutor trâ susţânirea a educaţil’ei, culturâl’ei şi bâsearicâl’ei di-tru comunităţâile di aromâni, trâ care feaţe eforturi financiare importante.

"Poate că fără ndrupumintul a Româniil’ei dat a arămân’ilor, aestă lumache sudică a poporului a nostru vrea s-avea dispărută, iara cultura română vrea s-eara privată di contribuţia a unor personalităţ pricum Şt.O. Iosif, Neagu Djuvara sau Ion Caramitru, iara sportul românescu nu vrea s-avea beneficiatâ di recunoaştirea internaţională aşi cum easte tora, nu vrea s-agiundzea tru elipsea a lu Gheorghe Hagi sau a li Simona Halep", si spune tru  sursa citată.

Tru textul pitricu, PMP caftă a Ministerului a Educaţil’ei "să aflâ resursile ţi suntu ananghe tra sâ oferâ a tinirilor aromân’i intrarea la un sistem di burse tamam ca aţel di care si hârâsescu tineril’i a noştri român’i di-tru Republica Moldova şi di-tru Ucraina".

Diznou seamnile a citaril’ei: "Sistemul di burse prinde să hibă discl’is a tinerilor di-tru comunităţâle aromână, meglenoromână şi istroromână, pricum şi a ţilor di-tru alante comunităţ româneşti aflate la sud di Dunăre. Para di multe ori agârşim faptul că avem fraţ care bâneadză tru comunităţ aflate în pericol di dispariţie. Dialectulu istroromân a limbâl’ei română mai are ninca maşi ndauâ sute di oamin’i ţi lu zburăscu. Organizaţia Naţiun’ilor Unite u are inclusă istroromâna tru Cartea Roşie a UNESCO dedicată a limbilor aflate în pericol di dispariţie. Noi avem borgea, datoria trâ dare, tra sâ mutrim să salvăm aţist patrimoniu lingvistic şi cultural a poporului român", ninca si spune tru comunicatulu PMP.

Ţeale mai importantile comunităţ arămânşti bâneadzâ tru Gârţie, Albania şi Machedonia, meglenoromânil’i bâneadzâ ma multu tru  Gârţie, istroromânil’i în Croaţia, şi importante comunităţ româneşti si află pi Valea a râului Timoc şi tru Voivodina.

AGERPRES/(AS — autor: Doroteea Purcărea, editor: Cristian Anghelache)

 

************************

Di la semnalul di alarmă ligat di un pericol lingvistic trâ istroromân’i, treaţim la unâ hâbare tristă, unâ comemorare di-tru extermulu Orientu. Pi 6 di agustu, gioi, si feaţirâ 70 di an’I di cându fu lansatâ di-tru un avion di bombardamentu american prota bombâ atomicâ, di-tru istoria a omeniril’ei. Bomba cu uraniu asupra a câsâbălui japonez Hiroshima, la bitisita a doilui polim mondial. Si feaţe un mare funico, vârâ 140 di m’il’e murirâ la câdearea a l’ei, şi arse chentrul a câsâbălui, şi ulterior zim’ia si feaţe pri-tru radiaţii. Cercetările di fizică atomică eara ufilisite di combatanţâl’I a doilui polim mondial tra-s adarâ unâ armâ cu puteare disctructivâ cât ma mare. Maca aviaţia şi tancurile, deadun şi cu bombile chimiţe avea mâritâ putearea armatilor ţi si alumta, nalile achiziţii di-tru fizica atomicâ aduţea unâ puteare şi ma mare a armilor, la care lucra pi ascumta, ghirman’i, ruşi, englezi, amirican’i. Tru condiţiile di polim lipsea s-hibâ testate şi nalile arme, unâ bombâ cu un ma veacl’e substanţâ radioactive, uraniul, şi altâ cu unâ unâ substanţâ radioactivă ma nâuâ, plutoniul. Cum după prota combâ di pi 6 agustu, japonezil’I nu vurâ sâ capituleadzâ, american’il’I avea un pretextu tra s-u testeadzâ şi a daua bombâ atomicâ, aţea cu plutoniu, care fu arcatâ pi 9 agustu tru un altu câsâbă japonez Nagasaki. La comemorarea a 70 di an’I, di pi 6 agustu, premierulu japonez, Shinzo Abe,  declară că amintirea a episodului Hiroshima sumcundil’iadzâ necesitatea tra s-hibâ depuse eforturile tru scupolul a dezarmaril’ei nucleară. Easte responsabilitatea si datoria, borgea a  noastră, dzâse sefulu a guvernului nipon.

 

*******************

 

“Filmul nu esc faimos, ama esc armân” aduţe pi ecrane dulţeamea a zborului armânescu. Maca tru siptâmâna 20-26 alonar, particpă tru prota dzuâ, la festivalul di Tulcea, a filmului etnic, tru arhiusitâ di agustu filmul fu bâgat şi tru Albania.

Pi 7 agustu, di-tru Albania, tru un email domnul Andon Hristo nâ spunea marea harauâ că tamam tru aţea oarâ la unâ televiziune di Elbasan, alidzem: “s-emiteadza la TV "Best Chanel" Elbasan, Albania; filmul "Nu sunt faimos ama hiu  arman" a reghizorul Toma Enache.

Cu vreari curata armaneasca,

Andon

Aduţim aminte că filmul are participată şi la un festival di-tru Sardinia, di la Cagliari, iu lo un importantu premiu dat trâ filmulu etnjic, premiul Unica Maestrale.

*************

Unâ hâbare sportive, ligatâ di turneulu di tenis Premier 5, di Toronto, di-tru Canada.

Simona Halep, 3 WTA, gioagă tru turneulu Premier 5 de la Toronto, cu premii totale în valoare de aproximativ 2,4 milioane dolari. Românca revine în circuitul WTA după ndauâ săptămân'i di vacanţă şi antrenamente.

 

Ultimulu turneu la care are evoluat aHalep, grand slam-ul di la Wimbledon, fu unâ chireare trâ tenismena româncă, unâ eliminare ninca di-tru prima rundă. Tora am Halep si spune în formă sportivă şi are mare hâşte. Ea va sâ intră direct în turulu al doilea, aşi că până la trofeu, ma s-lu amintâ, va-s aibâ maşi 5 meciuri. Prima adversară a l’ei va sâ hibâ aminhtâtoarea a partidâl’ei anamisa di Jelena Jankovici (Serbia, 23 WTA) şi Caroline Garcia (Franţa, 36 WTA); un meci dificil trâ Simona ninca di-tru arhiusitâ.

Ama, are şi unâ hâbare bunâ. Rusoaica Maria Şarapova, 2WTA, si retrapse di la aestu turneu. Cu toate aestea, Halep va sâ aibâ  în continuare un traseu dificil, iara singura româncă pi care poate s-u aibâ adversarâ easte  Irina Begu, 29 WTA, ama maşi tru finală.

 

Audio -->

 


www.rri.ro
Publicat: 2015-08-11 21:18:00
Vizualizari: 146
TiparesteTipareste